BNR: România trebuie să aibă stabilitate economică

Declarația a fost făcută de Eugen Rădulescu, directorul direcţiei stabilitate financiară din Banca Naţională a României. El a mai menţionat şi că anul acesta ţara noastră trebuie să majoreze cheltuielile militare de la 2% din PIB la 2.5%. Alţi economişti avertizează că va trebui redus deficitul bugetar, lucru greu de obţinut în condiţiile în care anul viitor va fi unul electoral. Iulian Olescu a consemnat mai multe puncte de vedere.
Stabilitatea financiară este un concept foarte important pentru orice stat, istoria demonstrând că asigurarea stabilităţii preţurilor nu este de cele mai multe ori suficientă pentru a garanta stabilitatea sistemului financiar şi protejarea debitorilor în contextul unor şocuri severe, explică specialiştii BNR. Importanţa stabilităţii financiare se constată mai ales în situaţia în care aceasta lipseşte, implicaţiile fiind foarte mari, inclusiv în ceea ce priveşte costurile la care se poate împrumuta o ţară sau calificativele acordate de agenţiile de rating, de exemplu, au precizat experţii prezenţi la reuniunea de astăzi. S-a vorbit şi despre nivelul ridicat al datoriei suverane ca procent în PIB, în special în contextul în care pieţele financiare de la noi au dimensiuni relativ mici.
Ionuţ Dumitru, fost preşedinte al Consiliului Fiscal: „Sectorul financiar e stabil, nu avem presiuni asupra finanţelor publice. Principalii indicatori de potenţialitate sunt mai buni decât media europeană. Mai degrabă dinspre finanţele publice şi deficitele gemene avem riscuri la adresa stabilităţii financiare. Pro-ciclicitatea politicilor fiscale este cvasi-permanentă, ci mai degrabă induce volatilitate în economie. Avem o capacitate limitată de absorbţie a datoriei publice, cu o datorie publică de 50% din PIB, 48 cât este ea în momentul de faţă. Nu mai e o datorie mică pentru pieţele financiare din România. Necesită un efort foarte mare de finanţare. Este foarte greu, mai ales într-un mediu în care dobânzile cresc peste tot în lume şi sentimentul pieţelor se poate schimba de la o zi la alta. Concluzia este una singură: reducerea deficitului bugetar, nu există alternativă la asta. Trebuie să reducem deficitul bugetar, în ciuda ciclului electoral. Va fi un test major 2024, dacă suntem în stare să reintrăm în 3% sau nu. Şi de asta depinde foarte mult percepţia pieţelor şi costurile, în ultimă instanţă, ne costă pe fiecare dintre noi cetăţenii.”
Eugen Rădulescu, directorul direcţiei stabilitate financiară din BNR, a enumerat şi alte elemente cu impact asupra situaţiei financiare a României.
Eugen Rădulescu: „Anul acesta vom avea de crescut cheltuiala militară de la 2 la 2,5% din PIB. Cei 2% din PIB dobânzi la datoria publică erau în momentul de faţă. Să nu uităm că fiecare împrumut pe care îl ia România astăzi este mai scump decât împrumutul pe care îl rostogoleşte în aşa fel încât creştem frumuşel pe această cifră. Iar la asta parcă îmi trece aşa prin cap o cifră care deocamdată pare mică. Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu, eu cred că putând să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă, nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, că nu respectă niciunul din cele trei criterii pe care le avem noi, toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei. Dacă anul acesta vorbim despre 0,85% din PIB, în doi-trei ani s-ar putea să ajungem la 1.5%.”
Experţii prezenţi la conferinţa de astăzi au abordat şi subiectul evoluţiei economiei româneşti după aderarea la Uniunea Europeană, subliniind faptul că ţara noastră se apropie de nivelul de 3 sferturi din media europeană în ceea ce priveşte Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, la paritatea puterii de cumpărare standard, reflectând o convergenţă rapidă în ultimii 10 ani în plus, exporturile României au ajuns la 90 de miliarde de euro faţă de numai 5 miliarde înainte de decembrie 1989, date care arată că opiniile conform cărora ţara noastră nu mai produce aproape nimic sunt eronate, a punctat Eugen Rădulescu.

RADOR