Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în scădere prognoza de creştere economică

Instituţia subliniază că nu a luat în calcul declanşarea unui conflict determinat de tensiunile geopolitice de la graniţa cu Ucraina. Iulian Olescu ne spune pe ce criterii au fost modificate estimările CNSP.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză anticipează pentru acest an o creştere economică de numai 4,3%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu prognoza sa anterioară. Motivele sunt legate de creşterea accelerată a inflaţiei, de apariţie a valului cinci al pandemiei COVID-19, dar şi de continuare a crizei energetice. Noua cifră a luat în calcul menţinerea preţurilor pentru produsele energetice la un nivel ridicat, ceea ce ar afecta activitatea din industrie, în special în ceea ce priveşte industria chimică şi cea metalurgică, ramuri mari consumatoare de energie. Specialiştii CNP se aşteaptă şi ca întreruperile în lanţurile de aprovizionare să continue, afectând industria auto şi cea de echipamente electrice. O creştere mai modestă este aşteptată şi pe partea serviciilor, în special pe componenta de achiziţii de bunuri de către gospodăriile populaţiei. Pe de alta parte, pentru sectorul construcţiilor se estimează o contribuţie mai importantă decât cea din prognoza de toamnă, atât pe fondul comparaţiei cu a doua parte a lui 2020, când activitatea în domeniu a încetinit, cât şi datorită unui impuls susţinut aşteptat din accesarea fondurilor europene. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză anticipează şi o dinamică mai redusă în cazul consumului privat, dar şi în ceea ce priveşte investiţiile, faţă de prognoza sa anterioară. Toate estimările sunt realizate fără a lua în calcul declanşarea unui conflict armat între Rusia şi Ucraina, precizează autorii prognozei de iarnă a CNP.

RADOR
Foto: Pixabay