Încă o dramă în teatrul românesc: s-a stins actrița Carmen Stănescu, la 93 de ani

Carmen Stănescu s-a născut la 29 iulie 1925, în Bucureşti. A absolvit Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, promoţia 1948, clasa profesor Marioara Voiculescu, potrivit site-ului Teatrul Naţional ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti, www.tnb.ro.

În adolescenţă, a practicat mai multe sporturi, între care şi tirul, făcând parte timp de cinci ani din echipa naţională.

A debutat în teatru în 1945, cu rolul Ecaterina Ivanovna în piesa „Fraţii Karamazov”', după Fiodor Mihailovici Dostoievski, jucată la Teatrul ''Constantin Nottara'' (examen condus de profesoara Marioara Voiculescu), potrivit www.tnb.ro.

Tot în anul 1945 începe să joace şi pe scena Teatrului Naţional ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti. Aici interpretează, de-a lungul anilor, peste 30 de roluri, dintre care amintim: Ileana Cosânzeana, în ''Înşir'te mărgărite" de Victor Eftimiu (regia Ion Iliescu, 1945); Gina, în ''Mitică Popescu" (autor şi regie Camil Petrescu, 1945); Agafia Tihonovna, în ''Căsătoria" de N.V. Gogol (regia Victor Bumbeşti, 1948); Miţa Baston, în ''D'ale carnavalului" de I.L. Caragiale (regia Sică Alexandrescu, 1951); Dona Angela, în ''Doamna nevăzută" de Calderon de la Barca (regia Miron Nicolescu, 1955); Ana, în ''Omul cu mârţoaga" de George Ciprian (regia Alexandru Finţi, 1956); Dona Uracca, în ''Cidul" de Pierre Corneille (regia Mihai Berechet, 1959); Felice, în ''Bădăranii" de Carlo Goldoni (1959); Zoe, în ''O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale (1962); Toinette, în ''Bolnavul închipuit" de J.B.P. Moličre (regia Sică Alexandrescu, 1962); Tofana, în ''Patima rosie" de Mihail Sorbul (regia Cornel Todea, 1965); Dorina, în ''Tartuffe" de J.B.P. Moličre (regia Ion Finteşteanu, 1967); Nina, în ''Al patrulea anotimp" de Horia Lovinescu (regia Mihai Berechet, 1969); Prinţesa Kosmonopolis, în ''Dulcea pasăre a tinereţii" de Tennessee Williams (regia Mihai Berechet, 1972); Doamna Clandon, în ''Nu se ştie niciodată" de G.B. Shaw (regia Constantin Russu, 1985); Amanda, în ''Menajeria de sticlă" de T. Williams (regia Mihai Manolescu, 1992); Yvonne de Bray, în ''Părinţii teribili" de Jean Cocteau (regia Andreea Vulpe, 1993); Mătuşa Augusta, în ''Călătorii cu mătuşa mea" de Graham Greene (regia Petre Bokor, 1998); Atueva, în ''Nunta lui Krecinski" de Aleksandr Vasilievici Suhovo Kobilin (regia Felix Alexa, 2000); Alienor de Aquitania, în ''Leul în iarnă" de James Goldman (regia Petre Bokor, 2001); Ardele, în ''Egoistul" de Jean Anouilh (regia Radu Beligan, 2004).

La Teatrul Constantin Nottara, a mai jucat în piesa ''Bună seara, domnule Wilde" după Oscar Wilde (regia Alexandru Bocăneţ, 1971), iar la Teatrul Municipal - în piesa ''Iubire pentru iubire" de William Congreve (regia Emil Mandric, 1970).

De-a lungul carierei sale a jucat alături de alţi mari actori, precum Silvia Dumitrescu Timică, Sonia Cluceru, Costache Antoniu, Alexandru Giugaru, Alexandru Finţi, George Calboreanu, Emil Botta, Grigore Vasiliu-Birlic şi mulţi alţii.

Carmen Stănescu a fost distribuită şi în numeroase filme: "Doi vecini" după Tudor Arghezi (regia Geo Saizescu, 1958); ''Telegrame'' după I.L. Caragiale (regia Aurel Miheles, Gheorghe Naghi, 1959); ''Bădăranii" după Carlo Goldoni (regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi, 1960); ''Runda 6" (regia Vladimir Popescu Doreanu, 1965); ''Tinereţe fără bătrâneţe" (regia Elisabeta Bostan, 1969); ''Fraţii Jderi" (regia Mircea Drăgan, 1974); ''Muşchetarul român" (regia Gheorghe Vitanidis, 1975); ''Premiera" după Aurel Baranga (regia Mihai Constantinescu, 1976); ''Povestea dragostei" (regia Ion Popescu Gopo, 1976); ''Războiul de Independenţă", serial tv (regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis, 1977), potrivit volumului ''1234 cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996).

A interpretat roluri şi în numeroase scenete de televiziune, alături de mari actori, precum Mihai Fotino, Dem Rădulescu sau Jean Constantin.

La 16 iunie 2003, actriţa Carmen Stănescu şi-a lansat volumul ''Destăinuiri'', apărut la Editura Universal Dalsi. Cu prilejul lansării volumului, Radu Beligan aprecia că ''destăinuirile lui Carmen Stănescu sunt scrise cu o cuceritoare sinceritate şi cu o adâncă simplitate'', iar scriitorul Fănuş Neagu spunea despre Carmen Stănescu că ''este o tulburătoare actriţă imposibil de egalat''.

I-au fost decernate, de-a lungul timpului, distincţii, atât pentru arta actoricească, cât şi pentru performanţele sale sportive: titlul de ''Maestră a sportului'' (1952), titlul de ''Artistă emerită'' (1964), Ordinul Naţional ''Serviciul Credincios" în grad de Ofiţer (2000). A primit, de asemenea, Premiul de excelenţă în teatru, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de teatru, oferit în cadrul festivităţii ''Femeile de succes ale anului 2004", potrivit site-ului www.tnb.ro.

AGERPRES