Infrastructura de colectare și cercetare a datelor electorale din România are lacune importante
România are urgent nevoie de o infrastructură de colectare și cercetare a datelor electorale, comparabilă cu alte țări din Europa de Vest, care să descopere legături între informații de nivel individual și comportamentul electoral.
22 Ianuarie 2025, 14:06
Având în vedere situația politică complicată și mizele mari ale viitoarelor alegeri prezidențiale, astfel de informații se pot dovedi cruciale. Din păcate, în cazul României, din datele disponibile privind prezența la vot lipsesc informații cruciale la nivel individual, cum ar fi nivelul de educație, ocupația și venitul, precum și comportamentul de vot anterior. Acest lucru face ca o analiză fină a profilului alegătorilor și a inegalității prezenței la vot să fie o sarcină extrem de dificilă.
Prezența la vot în România a scăzut continuu de la primele alegeri din 1990. Deși și alte țări din regiune au înregistrat o scădere a prezenței la vot, declinul este semnificativ mai accentuat în cazul României, atingând cel mai scăzut punct în 2020 - de doar de 32%. Alegerile recente din 2024 au fost o excepție și marchează o posibilă schimbare de trend, având în vedere creșterea mare a prezenței la vot la toate tipurile de alegeri: europarlamentare și locale, prezidențiale și parlamentare.
Ce determină participarea în alegeri (sau absența) este o întrebare fundamentală pentru sănătatea oricărui sistem democratic. În cazul României trei factori principali pot explica declinul record de participare electorală înregistrat până la alegerile din 2024: emigrația masivă, niveluri scăzute de interes pentru politică și, la fel, niveluri scăzute de încredere în partidele politice și candidații propuși de aceștia.
Aceste concluzii se desprind din cel mai nou raport al Fundației Friedrich Ebert România (FES): ”Cine (nu) votează în România?”, autori: Mircea Comșa și Claudiu Tufiș. Raportul poate fi descărcat de aici: https://library.fes.de/pdf-
Raportul pune în perspectivă comparativă nivelul prezenței la vot din România, discută problema emigrației ca unul dintre factorii determinanți care influențează participarea electorală (sau absența de la vot) în cazul României și se concentrează pe cele mai importante inegalități identificate în datele din surse oficiale, sondaje și exit-polls.
Raportul avansează câteva recomandări și sugerează diferite soluții pentru a crește prezența la vot. În primul rând, autoritățile ar trebui să continue pe calea actuală de eliminare a barierelor instituționale și de îmbunătățire a procedurilor pentru alegătorii din diaspora. În al doilea rând, partidele politice trebuie să vină cu o ofertă mai bună pentru alegători. O soluție ar putea fi și scăderea vârstei de vot la 16 ani, la început pentru alegerile pentru Parlamentul European.
Raportul de țară face parte dintr-un proiect internațional mai amplu „Democrații inegale” coordonat de Centrul FES de competență pentru Democrația Viitorului din Viena. Proiectul „Cine (nu) votează?” analizează tendințele prezenței la vot în 30 de țări OSCE de-a lungul timpului și armonizează sursele de date existente din 1970 și le compară în funcție de gen, grupe de vârstă, clase sociale și niveluri de educație. Mai multe detalii despre concluziile proiectului și despre rapoartele specifice de țară pot fi găsite aici: https://democracy.fes.de/
