Mesajul Sanctităţii Sale Papa Francisc la Şumuleu Ciuc
Cu bucurie şi recunoştiinţă faţă de Dumnezeu mă aflu astăzi, aici, împreună cu voi, dragi fraţi şi surori, în acest îndrăgit Sanctuar Marian bogat în istorie şi credinţă.
01 Iunie 2019, 10:23
Aici ca fii venim s-o întâlnim pe mama noastră şi să ne recunoaştem ca fraţi.
Sanctuarele, locuri aproape sacramentale ale unei biserici, spital de campanie, păstrează memoria poporului credincios, care care în mijlocul necazurilor sale nu oboseşte în a căuta izvorul de apă vie, unde să-şi împrospăteze speranţa. Sunt locuri de sărbătoare şi de celebrare, de lacrimi şi de implorare. Venim la picioarele mamei, fără prea multe cuvinte, să ne lăsăm priviţi de ea şi pentru ca ea, privirea ei, să ne conducă la acela care este Calea, Adevărul şi Viaţa. Şi nu facem lucrul acesta la întâmplare, în orice fel, suntem pelerini.
Aici, în fiecare an, în Sărbătoarea Rusaliilor voi veniţi în pelerinaj pentru a îndeplini legământul înaintaşilor voştri şi pentru a întări credinţa în Dumnezeu şi devoţiunea faţă de Preacurata Fecioară Maria, reprezentată de monumentala statuie în lemn. Acest pelerinaj anual aparţine moştenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradiţiilor româneşti şi ungureşti deopotrivă, participă la el şi credincioşi de alte confesiuni şi este simbolul dialogului, al unităţii şi al fraternităţii. Un apel la a recupera mărturiile de credinţă, o credinţă devenită viaţă şi o mărturie de viaţă, devenită speranţă. A peregrina înseamnă a fi conştienţi că venim, ca popor, în casa noastră. Un popor a cărui bogăţie stă în miile sale de chipuri, culturi, limbi şi tradiţii. Sfântul popular credincios al lui Dumnezeu care, împreună cu Maria, este pelerin cântând Milostivirea Domnului. Dacă Cana Galileei Maria a mijlocit la fiul ei să facă prima minune, în fiecare sanctuar ea veghează şi mijloceşte nu numai în faţa fiului său, dar şi în faţa fiecăruia dintre noi, pentru a nu lăsa să ni se fure fraternitatea de către vocile şi rănile trecutului, care alimentează diviziunea şi fragmentarea.
Evenimentele complexe şi triste din trecut nu trebuie uitate sau negate, dar nici nu poţi să constituie un obstacol sau un argument pentru a împiedica o multă-râvnită convieţuire fraternă. "A peregrina" înseamnă a ne simţii chemaţi şi îndemnaţi să mergem împreună, cerând împreună de la Domnul harul de a transforma vechile şi actualele resentimente şi dividenţe, adică neîncrederi, în noi oportunităţi de comunicare. Înseamnă a ne dezancora din siguranţele şi comodităţile noastre în căutarea unui pământ nou, pe care Domnul îl vrea să ni-L dăruiească. "A peregrina" semnifică provocarea de a descoperi şi de a transmite spiritul de a trăi împreună, de a nu ne fi teamă să ne amestecăm, de a ne întâlni şi de a ne ajuta. "A peregrina" înseamnă a participa la acea maree, sau flux, puţin haotic, care se poate transforma într-o adevărată experienţă de fraternitate, o caravană mereu solidară pentru a construi istoria. "A peregrina" este a privi nu atât la ceea cea ar fi putut fi şi nu a fost, dar, mai degrabă, la tot ceea ce ne aşteaptă şi nu mai putem amâna; înseamnă a crede în Domnul care vine şi care este în mijlocul nostru, promovând şi încurajând solidaritatea, fraternitatea, dorinţa de bine, de adevăr şi de dreptate.
Pelerinajul este un angajament de a lupta pentru cei care ieri au rămas în urmă să devină protagoniştii de mâine şi protagoniştii de astăzi să nu fie lăsaţi în urmă mâine.
Fraţi şi surori, pentru a face aceasta, este nevoie de o muncă artizanală, de ţese împreună viitorul. Iată de ce suntem aici pentru a spune împreună: Mamă, învaţă-ne să trasăm împreună viitorul! Mamă, învaţă-ne să trasăm împreună viitorul! Faptul de a fi pelerin la acest sanctuar, ne determină să ne îndreptăm privirea spre Maria şi spre misterul alegerii lui Dumnezeu. Ea, o fată din Nazaret, o mică localitate din Galileea, la periferia Imperiului Roman, precum şi la periferia Israelului, prin "Da"-ul ei, prin "Amin"-ul rostit, a fost capabilă să dea început revoluţiei gingăşiei. Misterul alegerii din partea lui Dumnezeu, care îşi fixează privirea asurpa celor slabi, pentru a-i umili pe cei puternici, ne împinge şi ne încurajează şi pe noi să spunem "Da" sau "Amin", ca şi Ea, pentru a parcurge Calea Împăcării.
Fraţi şi surori, să nu uităm, că Domnul nu-L dezamăgeşte pe cel care riscă. Să meregem şi să mergem împreună, lăsând ca Evanghelia să fie fermentul capabil să impregneze totul şi să de popoarelor noastre bucuria mântuirii, a unităţii şi a fraternităţii.
RADOR
