Pădurea, o comoară strategică a României, neglijată în bugetul european

Aceasta, în ciuda faptului că acoperă 43,5% din teritoriul Uniunii Europene și susțin peste 2,6 milioane de locuri de muncă.

Despre dezechilibrele actuale în finanțarea pădurilor și despre potențialul uriaș al sectorului forestier românesc a vorbit Ciprian Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România, în cadrul emisiunii Viața la Țară, realizată de Tatiana Mircea.

România deține aproape 7 milioane de hectare acoperite cu vegetație forestieră, dintre care 6,6 milioane sunt administrate în regim silvic. Pădurile acoperă aproximativ un sfert din suprafața țării și generează 3,5% din PIB-ul național, un aport comparabil cu bugetele pentru educație sau apărare, afirmă Muscă.

„Avem aproape 1.800 de localități în România în care funcționează cel puțin o firmă din industria lemnului. Asta înseamnă locuri de muncă și șanse reale pentru mediul rural”, subliniază președintele ASFOR.

Din păcate, activitatea sectorului a scăzut semnificativ față de perioada de dinainte de 1989, iar numărul angajaților s-a redus de la 300.000 la 120.000.

O veste bună, totuși: exportul de lemn brut este interzis prin lege. Tot ceea ce se exploatează în România este procesat intern, sub formă de produs finit sau semifinit. „Este un avantaj major. Nu mai exportăm resursă brută, ci adăugăm valoare în țară”, afirmă Muscă.

Totuși, provocările persistă: „Importăm mobilier din China, în timp ce micii producători români dispar. Avem nevoie de politici care să protejeze economia locală și să valorifice resursele autohtone, cum ar fi biomasa cele 3 milioane de metri cubi de resturi forestiere care putrezesc anual în păduri”, adaugă acesta.

Una dintre soluțiile propuse este folosirea resturilor forestiere pentru producerea energiei termice. „Cantitatea de biomasă pierdută anual în pădurile României ar putea alimenta un reactor de la Cernavodă”, a precizat Muscă. ASFOR propune proiecte de tip SATO centrale de 1 MW care să furnizeze căldură și electricitate pentru comunități locale, folosind această resursă regenerabilă.

Un alt aspect important: menținerea exploatării cu cabaline. „Este una dintre cele mai ecologice metode de recoltare. Din păcate, lipsa forței de muncă tinere amenință această tradiție”, avertizează reprezentantul forestierilor.

Pădurile sunt în continuare ignorate în marile strategii europene, afirmă Muscă. „Green Deal-ul european nu menționează lemnul, nu menționează pădurea. Este o scăpare gravă. Cum putem vorbi despre o Europă verde fără păduri?”, întreabă retoric.

În contextul revizuirii bugetului UE pentru perioada 2028–2034, România are șansa de a solicita un buget dedicat pădurilor, separat de cel agricol.

„Dacă vrem să protejăm, trebuie să și finanțăm. Nu putem cere restricții fără să oferim sprijin. Pădurile sunt un sector strategic, ecologic, economic și social”, susține Muscă.

În cadrul PNRR, România și-a asumat ținta de a împăduri 18.000 de hectare până în 2026. Proprietarii de terenuri care aleg să planteze pădure vor primi 650 de euro pe hectar, anual, timp de 20 de ani. Aplicațiile se depun online, prin portalul Gărzii Forestiere.

De asemenea, măsura DR-24 din Programul Național Strategic oferă 86 milioane de euro pentru modernizarea sectorului forestier. Se finanțează achiziții de echipamente pentru exploatarea sustenabilă a lemnului, dar și investiții în dotarea ocoalelor silvice.

În finalul intervenției, Ciprian Muscă a transmis un mesaj clar: pădurile trebuie protejate, dar și valorificate corect. „Dezvoltarea sustenabilă nu înseamnă blocarea activității. Înseamnă folosirea responsabilă a resursei, creare de valoare și susținere pentru comunități. Trebuie să cerem respect pentru pădure, dar și pentru omul care muncește în ea.”