Rezervele valutare la Banca Naţională a României depăşeau 53 de miliarde de euro la 30 aprilie

La finalul lunii trecute, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de peste 53,3 miliarde de euro, cu 112 milioane mai mult decât cel înregistrat la 31 martie 2023. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone, iar valoarea acesteia a depăşit şase miliarde de euro, ţinând cont de evoluţiile preţurilor internaţionale. Astfel, rezervele internaţionale ale României, valute plus aur, se apropie tot mai mult de valoarea de 60 de miliarde de euro. Analistul economic Constantin Rudniţchi spune că o rezervă valutară mare dă încredere investitorilor, însă adaugă că tendinţa de creştere este uşor surprinzătoare:
Constantin Rudniţchi:„ Avem o creştere de 100 de milioane de euro, ceea ce sigur, nu înseamnă foarte mult la nivelul unei rezerve de peste cinci miliarde. Ceea ce este de remarcat este faptul că avem acest ritm de creştere, care pare surprinzător măcar din două puncte de vedere, şi anume primul este cel al cursului de schimb. Avem în continuare un curs extrem de stabil, raportat la deficitul mare de balanţă comercială, la deficitul de cont curent. Deci avem, iată, o stabilitate de lungă durată a cursului de schimb şi am fi putut crede că această stabilitate este susţinută şi prin intervenţiile băncii centrale. Dacă aceste intervenţii ar fi existat, ar fi trebuit să avem o scădere mai vizibilă sau mai puţin vizibilă a rezervei valutare. Această scădere nu are loc, ceea ce înseamnă că intervenţiile BNR sunt destul de limitate, ceea ce sigur că ne arată că există o stabilitate a cursului de schimb, care, culmea, vine din performanţa economiei, să-i spunem aşa.”
Creşterea rezervelor valutare este datorată, în mare parte, intrărilor de fonduri europene, spune Constantin Rudniţchi, care adaugă că al doilea element care surprinde legat de această tendinţă de urcare a sumelor în valută din conturile de la BNR este faptul că banii nu se îndreaptă în ritmul în care ar trebui către realizarea proiectelor, în special a celor din PNRR.
Constantin Rudniţchi: „Problema este, însă, următoarea că această consolidare a rezervei valutare ne arată că banii europeni nu se consumă în economie, adică ei rămân în conturile Băncii Naţionale, pentru că acesta este traseul, consolidează rezerva, o cresc, dar nu ajung în economie din motive pe care le vedem, şi anume nu sunt derulate proiecte, în special de PNRR, într-un mod mai dinamic, mai rapid. Dacă adăugăm şi aurul, vedem că ajungem aproape de 60 de miliarde de euro rezervă, aurul fiind pe o piaţă în ultimul timp destul de liniştită în ceea ce priveşte preţul, dar la fel, totuşi, cu o tendinţă de creştere. Ca o concluzie, cred că putem spune că rezerva valutară este un activ, dacă îl putem numi aşa, care oferă mai multă încredere în economia românească. Atunci când ieşim pe pieţe şi ne împrumutăm, de exemplu, ea poate fi un atu, poate unul dintre puţinele atuuri, pentru că, dacă ne uităm, repet, la deficitul de balanţă comercială, la deficitul bugetar, la nivelul de îndatorare care creşte destul de rapid, acestea sunt, mai degrabă, semne de întrebare pentru cei care doresc să cumpere titluri de stat româneşti sau obligaţiuni româneşti, dar rezerva valutară este o ancoră pe care oricine se poate baza în caz de nevoie.”
Aşadar, plusuri, dar şi minusuri reflectate de această evoluţie a rezervelor valutare. În altă ordine de idei, tot din comunicatul BNR de astăzi, reiese că plăţile scadente în luna mai 2023 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 272 de milioane de euro.