România se poziţionează ca lider regional în sectorul energetic şi furnizor de stabilitate geopolitică

'Este esenţial ca energia să circule uşor între ţările noastre, ceea ce ar asigura două lucruri esenţiale: o piaţă reală, competitivă, care va aduce preţul corect consumatorilor; securitate energetică, dezinsularizarea sistemelor energetice şi diversificarea surselor de aprovizionare, poziţionând România ca lider regional în sectorul energetic şi furnizor de stabilitate geopolitică. Aceste elemente combinate, precum şi investiţia în sine în infrastructură, generează încredere şi creştere economică, locuri de muncă şi dezvoltarea întregii regiuni', a declarat Burduja.
El a precizat că România îşi afirmă statutul de lider în sectorul energetic la nivel regional punând la dispoziţia ţărilor vecine resursele şi specialiştii de care dispune.
Întrebat dacă ţara noastră ar putea exporta gaze naturale, Burduja a afirmat că acest lucru se va întâmpla în funcţie de condiţiile comerciale.
'Este important să avem cât mai multe astfel de interconexiuni pentru a putea beneficia de cele mai bune preţuri pentru gazele româneşti. Prioritatea noastră la nivelul Guvernului este să folosim aceste gaze în România pentru a produce energie electrică, şi avem undeva la 3.000 MW în lucru grupuri pe gaz, deci să dăm valoare adăugată gazului prin energie electrică sau, şi mai bine, în fabrici de îngrăşăminte chimice, fabrici de medicamente. Ce rămâne va fi disponibil sigur pentru export, după ce statul român poate să-şi manifeste un drept de preemţiune, deci e important să avem cât mai multe pieţe la dispoziţie, ca să beneficiem de cele mai bune preţuri pentru acest gaz', a explicat ministrul Energiei.
Ministrul Sebastian Burduja şi ministrul Minelor şi Energiei din Serbia, Dubravka Dedovic Handanovic, au semnat luni, la Porţile de Fier I, Memorandumul de Înţelegere privind Proiectul de Construcţie a Interconectorului de Gaze între România şi Serbia.
Pe teritoriul României, conducta de transport gaze naturale se va cupla la conducta BRUA (localitatea Petrovaselo, judeţul Timiş) şi va avea lungimea de circa 86 kilometri (graniţa dintre România şi Serbia - localitatea Comloşu Mare, judeţul Timiş), potrivit datelor transmise de Ministerul Energiei.
Conducta traversează, pe teritoriul României, următoarele unităţi administrativ-teritoriale: Recaş, Lenauheim, Remetea Mare, Giarmata, Pişchia, Sânandrei, Orţişoara, Satchinez, Biled, Şandra, Gottlob, Comloşu Mare şi va fi proiectată astfel încât să asigure curgerea bidirecţională a unui debit de gaze de minimum 1,6 mld Smc/an (183 000 Smc/h).
Potrivit miniştrilor energiei din România şi Serbia, cele două ţări vor face toate eforturile pentru a începe construcţia propriu-zisă anul viitor. Investiţia ar urma să fie finalizată până în 2028, acest proiect reprezentând un pas major în consolidarea securităţii energetice a ambelor ţări şi în integrarea regională a pieţelor, prin diversificarea rutelor de aprovizionare.
Ministrul Energiei a fost însoţit la Porţile de Fier I de directorul general al Transgaz, Ion Sterian şi de preşedintele Directoratului Hidroelectrica, Karoly Borbely, care au purtat discuţii tehnice cu omologii lor din Serbia. A fost prezentă şi o echipă tehnică din partea Transelectrica. AGERPRES