România şi-a reafirmat angajamentul pentru combaterea antisemitismului şi păstrarea memoriei Holocaustului

Ţinta acestui demers este publicul larg, care va fi ajutat să înţeleagă mai bine gravitatea Holocaustului şi să poată combate mai eficient antisemitismul. Rezultatele de până acum şi principalele obiective viitoare ale Strategiei europene pentru combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti vor fi discutate începând de astăzi şi până joi, la Bucureşti, în cadrul celui de-al IV-lea forum al Grupului de lucru al Comisiei Europene.

La Palatul Victoria a avut loc sesiunea de deschidere, în timpul căreia coordonatorul acestui grup, Katharina von Schnurbein, şi premierul Nicolae Ciucă au subliniat că studierea istoriei Holocaustului şi asigurarea unei vieţi sigure pentru evreii care trăiesc în Uniunea Europeană sunt priorităţi care completează valorile europene privind drepturile şi libertăţile omului. Premierul Nicolae Ciucă a reafirmat că ţara noastră susţine toate proiectele europene dedicate combaterii antisemitismului. El a reamintit că România are o strategie de combatere a antisemitismului adoptată în 2021, care conţine, printre altele, studiul în licee a istoriei Holocaustului şi înfiinţarea unui Muzeu Naţional al Istoriei Evreilor din România.
Nicolae Ciucă: „România a devenit un model regional în ceea ce priveşte combaterea antisemitismului, prezervarea memoriei Holocaustului şi educaţia privind Holocaustul. Amintesc o iniţiativă importantă: printr-o lege adoptată la finalul anului 2021, materia "Istoria evreilor, Holocaustul" a devenit obligatorie în învăţământul liceal. Legea va fi implementată începând cu anul şcolar 2023-2024, iar în prezent programa este în stadiul final al aprobării. Totodată, am continuat să lucrăm pentru a deschide noul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, proiect coordonat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel". Este un alt obiectiv constant al nostru în direcţia păstrării memoriei Holocaustului, fiind inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În acest sens, au fost alocate 15 milioane de euro pentru realizarea acestei investiţii importante.”
Coordonatoarea Grupului de lucru al Comisiei Europene privind combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreilor, Katharina von Schnurbein, a subliniat că strategia acestui grup se adresează publicului larg, pentru ca acesta să înţeleagă gravitatea Holocaustului şi să combată acţiunile antisemite, a căror număr a crescut în ultima perioadă.
Katharina von Schnurbein: „În cadrul acestei strategii avem peste 100 de iniţiative prin care dorim să ne asigurăm că publicul larg înţelege problemele şi pericolele legate de antisemitism şi să punem la dispoziţie metode prin care să conservăm memoria şi semnificaţia dureroasă a Holocaustului. De asemenea, vrem să ne asigurăm că viaţa evreilor în Europa poate să fie înfloritoare şi în continuare. Obiectivul final este ca evreii să se poată deplasa în toate statele Uniunii Europene şi în statele unde locuiesc să se manifeste în conformitate cu tradiţia lor religioasă, fără a avea nicio preocupare în legătură cu siguranţa proprie. Aceste elemente sunt armonizate cu strategiile naţionale ale ţărilor membre ale Uniunii Europene.”
La reuniunea de la Bucureşti participă ca invitaţi şi reprezentanţii comunităţii de evrei din Ucraina, în contextul în care locuri importante pentru memoria Holocaustului din această ţară sunt în pericol de a fi avariate sau distruse de retorica Rusiei, care se bazează pe antisemitism, trivializarea şi modificarea adevărului privind Holocaustul, în încercarea de a justifica agresiunea militară neprovocată împotriva Ucrainei. Comunitatea evreiască din această ţară este estimată a fi a patra ca mărime din Europa, care, la fel ca ceilalţi cetăţeni ai Ucrainei, suferă din cauza războiului. Şi Republica Moldova este puternic afectată de războiul din Ucraina, iar reprezentanţi ai comunităţii de evrei din această ţară sunt şi ei prezenţi în aceste zile la Bucureşti.

RADOR