UNESCO a adăugat zona minieră Roşia Montană pe lista Patrimoniului Mondial

Astfel, aruncând o ancoră de salvare oraşului, însă complicând şi mai mult un proiect minier blocat de mai multă vreme. Compania canadiană Gabriel Resources, care plănuia să construiască la Roşia Montană cea mai mare mină de aur cu exploatare la suprafaţă din Europa, solicită, în prezent, daune de 4,4 miliarde de dolari din partea României, la Centrul Internaţional pentru Soluţionarea Disputelor de Investiţii din cadrul Băncii Mondiale, pentru pierderile legate de proiectul său blocat. Guvernul, care are o cotă de 20% din proiect, şi-a retras oficial sprijinul pentru această mină în 2014, în urma mai multor luni de proteste naţionale împotriva proiectului. Compania a obţinut drepturi de concesionare în zonă în 1999. "Prin eforturi comune ale oficialilor şi ale specialiştilor, Roşia Montană trebuie să devină un model de urmat în expunerea patrimoniului prin dezvoltare durabilă", a declarat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis, salutând decizia UNESCO. Oraşul, care are puţine alternative pentru angajare şi o infrastructură precară, ar putea obţine un aflux de fonduri, în urma deciziei UNESCO, potrivit oficialilor. Nu toată lumea este mulţumită. Primarul din Roşia Montană, Euden Furdui - un susţinător al proiectului minier - a declarat că decizia nu face decât să aducă noi costuri pentru conservare. România - stat din Uniunea Europeană - a iniţiat în 2016 demersurile privind includerea tunelurilor şi vestigiilor miniere antice romane în Patrimoniul Mondial. Compania Gabriel Resources nu a comentat pe marginea deciziei de marţi. Rezervele rămase la Roşia Montană - aproximativ 314 tone de aur şi 1.500 de tone de argint - au plasat oraşul în centrul unei bătălii de decenii între Gabriel Resources şi câţiva localnici şi organizaţii ecologiste care se opun eventualelor pagube pe care le-ar putea cauza planurile companiei. Proiectul prevedea deschiderea a patru cariere pe toată durata de funcţionare a minei - ce ar distruge patru vârfuri montane şi ar lichida trei sate izolate, din cele 16 care alcătuiesc comuna Roşia Montană.

RADOR