Și oamenii mari sunt oameni: Filosoful și Facebook-ul

A deschis ochii în lume în familia preotului ortodox din comuna bănățeană Izvin. A făcut studiile liceale la Tmișoara. A descoperit filosofia la Universitatea din București (1934 - 1938).

I-a avut ca profesori, printre alții, pe Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, iar la seminar l-a avut ca asistent, timp de trei ani, pe Mircea Eliade. Bursier al Guvernului Franței, a ajuns în ianuarie 1939 la Paris pentru a realiza, sub conducerea lui Jean Laporte, o teză despre La notion de la grâce chez Pascal [Noțiunea de har în opera lui Blaise Pascal].

În anii războiului participă la rezistența franceză antifascistă, iar după aceea devine cercetător stagiar la Centre National de la Recherche Scientifique, Paris, între 1945 și 1948.

Neînțelegând adevărata dimensiune tragică a ocupării de facto a României de către Uniunea Sovietică prin intermediul desfințării partidelor politice, a democrației și a guvernării țării de către un guvern comunist aservit Kremlinului, revine în țară în toamna anului 1948, cu intenția de a se reîntoarce în Franța, dar era mult prea târziu.

Granițele fuseseră deja închise și o dată cu acestea și deschiderea României spre vest pentru aproape 20 de ani.

Totuși, din cauza tinereții sale și a apolitismului său evident și declarat, nu este împiedicat să presteze munci intelectuale. A lucrat ca referent de specialitate la Ministerul de Externe (1948 - 1951), apoi ca șef de secție la Editura pentru limbi străine (între 1951 și 1954) și redactor-șef la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1954 - 1969), unde are meritul remarcabil editorial de a fi fost fondatorul noi serii Biblioteca Pentru Toți.

Deși buletinul atestă o vârstă venerabilă, Șora are un spirit tânăr și preocupări care-l mențin ancorat în realitate. Academicianul are cont de Facebook (de şase ani deja!), iar postările sale sunt ca un refugiu printre reprizele de panică pe care anul 2016 ni le-a administrat constant: criza refugiaţilor, atentate teroriste, pierderea unor mari oameni de cultură etc.

În mediul virtual, Mihai Şora împărtăşeşte amintiri, întâmplări cotidiene, ne îndeamnă să mergem la vot sau ne aminteşte, pur şi simplu, importanţa lucrurilor mărunte.

Nu cunoştem secretul longevităţii lui Mihai Şora, notează Adevărul.ro. Poate că-i seamnănă bunicului său, care a trăit 99 de ani, şi care s-a prăpădit după ce o zi întregă îşi reparase căruţa.

Sau poate că îl descoperim într-un filmuleţ dedicat împlinirii a 100 de ani, în care filosoful apare vorbind exact despre bucurie, de parcă ne-ar fi dat un pont pentru cum să ne petrecem restul zilelor. Simplu: „Totul e în viaţă prilej de bucurie“.

Autor: Anamaria Ionescu