1,5 milioane de vieți pierdute anual din cauza poluării generate de incendii
Poluarea aerului cauzată de incendiile forestiere și de vegetație este o problemă globală cu consecințe devastatoare asupra sănătății publice. Fumul rezultat din arderea vegetației conține particule fine (PM2.5) și alte substanțe toxice care pot pătrunde adânc în plămâni, afectând sistemul respirator și cardiovascular.
Articol de Petruț Mazilu, 28 Noiembrie 2024, 10:46
Potrivit estimărilor, această formă de poluare este responsabilă pentru aproximativ 1,5 milioane de decese pe an, mai ales în regiunile în care incendiile sunt frecvente sau prost gestionate.
Zonele cele mai afectate includ China, Republica Democrată Congo, India, Indonezia şi Nigeria.
În plus, poluarea aerului cauzată de incendii contribuie și la schimbările climatice, agravând criza ecologică globală.
Combaterea acestei probleme necesită măsuri urgente, cum ar fi monitorizarea atentă a incendiilor, promovarea prevenirii acestora și reducerea factorilor care le favorizează, precum defrișările masive și schimbările climatice.
Fără acțiuni decisive, impactul asupra sănătății umane și asupra ecosistemelor va continua să se agraveze, punând în pericol atât viețile oamenilor, cât și echilibrul natural al planetei.
Poluarea aerului cauzată de incendii a fost asociată cu peste 1,5 milioane de decese înregistrate în fiecare an la nivel mondial, din care marea majoritate se produc în ţările în curs de dezvoltare, potrivit unui studiu care acoperă anii 2000 - 2019 şi care a fost publicat joi, informează AFP.
Acest număr de decese ar trebui totodată să crească în anii care vor urma, întrucât schimbările climatice vor face incendiile de pădure să devină mai frecvente şi mai intense, precizează autorii studiului publicat în revista ştiinţifică The Lancet.
Cercetătorii dintr-o echipă internaţională au examinat datele existente, atât despre incendiile de pădure care au devastat natura, cât şi despre incendierea deliberată a terenurilor, o practică folosită în agricultură pentru defrişarea unor zone.
Din 2000 până în 2019, aproximativ 450.000 de decese pe an cauzate de boli cardiace au fost asociate cu poluarea atmosferică provocată de incendii, au stabilit cercetătorii.
Iar alte 220.000 de decese cauzate de boli respiratorii au putut fi atribuite fumului şi particulelor fine eliberate în aer de către incendii.
La nivel mondial, un total de 1,53 milioane de decese din toate cauzele au fost asociate cu poluarea aerului cauzată de incendii, potrivit studiului.
Peste 90% din aceste decese au avut loc în ţările cu venituri mici şi mijlocii, dintre care aproape 40% numai în Africa Subsahariană.
Un număr record de incendieri ilegale de câmpuri agricole în nordul Indiei este parţial responsabil pentru apariţia unui nor de poluare cu alură apocaliptică şi cu concentraţii de microparticule nocive care depăşesc cu mult standardele de sănătate internaţionale, ce acoperă în prezent capitala Indiei.
Autorii studiului îndeamnă la 'o acţiune urgentă' pentru a face faţă numărului considerabil de decese cauzate de incendii, punând accentul pe 'nedreptatea climatică' trăită de ţările sărace.
În plus, metodele de evitare a fumului provocat de incendii - îndepărtarea de zona cea mai poluată, folosirea unor aparate de purificare a aerului şi a măştilor sanitare, rămânerea în interiorul clădirilor - nu sunt accesibile pentru mulţi dintre locuitorii din ţările cele mai sărace, au subliniat cercetătorii.
Ei au lansat şi un apel pentru mai mult sprijin financiar şi tehnologic pentru populaţiile din ţările cele mai grav afectate.
Studiul a fost publicat la o săptămână după negocierile purtate la Conferinţa ONU privind schimbările climatice (COP29), în timpul cărora delegaţii au convenit creşterea finanţării climatice, considerată insuficientă de ţările în curs de dezvoltare, şi după starea de urgenţă naţională decretată de Ecuador în urma incendiilor de pădure care au devastat peste 10.000 de hectare în sudul ţării.
