Poluarea aerului, principala ameninţare la adresa sănătăţii publice la nivel mondial
Poluarea atmosferică reprezintă prezența substanțelor nocive sau a particulelor în suspensie în aer, în cantități care pot avea efecte negative asupra sănătății umane, a ecosistemelor și a mediului în general.
29 August 2023, 11:53
Această problemă este în mare parte rezultatul activităților umane, precum arderea combustibililor fosili (caz în care se eliberează emisii de gaze de seră și substanțe poluante), defrișările, industriile poluante, traficul rutier și alte surse similare.
Poluarea prezintă un risc mai mare pentru sănătate la nivel mondial comparativ cu fumatul sau consumul de alcool, un pericol exacerbat în unele regiuni ale lumii, precum Asia şi Africa, conform unui studiu publicat marţi, citat de AFP.
Potrivit acestui raport al Institutului pentru politici energetice (EPIC) al Universităţii din Chicago, SUA, asupra calităţii aerului la nivel global, poluarea cu particule fine, în suspensie - emise de autovehicule, activităţi industriale şi incendii - reprezintă 'cea mai mare ameninţare externă la adresa sănătăţii publice globale'.
Însă, în pofida acestei constatări, fondurile alocate luptei împotriva poluării aerului reprezintă doar o fracţiune infimă din fondurile dedicate, spre exemplu, bolilor infecţioase, se subliniază în raport.
Poluarea cu particule în suspensie augmentează riscul de apariţie a afecţiunilor pulmonare, boli de inimă, accident vascular cerebral sau cancere.
Respectarea permanentă a pragului de expunere la particule fine stabilit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ar creşte speranţa de viaţă la nivel global cu 2,3 ani, estimează EPIC, pe baza datelor colectate în 2021.
Prin comparaţie, consumul de tutun reduce speranţa de viaţă la nivel global cu 2,2 ani, în medie, iar malnutriţia infantilă şi maternă cu 1,6 ani.
În Asia de Sud, regiunea lumii cea mai afectată de poluarea atmosferică, efectele asupra sănătăţii publice sunt foarte pronunţate.
Conform rezultatelor modelării ştiinţifice realizată de EPIC, locuitorii din Bangladesh - unde nivelul mediu de expunere la particulele fine este estimat la 74 micrograme/metru cub - ar putea avea o speranţă de viaţă cu 6,8 ani mai mare în cazul în care pragul de poluare ar fi redus la 5 micrograme/metru cub, nivelul recomandat de OMS.
Capitala Indiei, New Delhi, este considerată 'cel mai poluat megalopolis din lume', cu o rată medie anuală de 126,5 micrograme/metru cub.
În schimb, China a 'făcut progrese remarcabile în lupta sa împotriva poluării atmosferice' iniţiată în 2014, a subliniat pentru AFP Christa Hasenkopf, directoare de programe de calitate a aerului în cadrul EPIC.
Nivelul mediu al poluării aerului din această ţară s-a redus cu 42,3% între anii 2013 şi 2021, însă rămâne de şase ori mai mare comparativ cu pragul recomandat de OMS. În cazul în care acest progres va continua în timp, chinezii ar trebui să câştige, în medie, 2,2 ani la speranţă de viaţă, potrivit EPIC.
Însă, per total, regiunile lumii cele mai expuse la poluarea atmosferică sunt cele care beneficiază de cele mai puţine mijloace pentru combaterea acestui risc, se notează în raport.
În Europa, îmbunătăţirea calităţii aerului în ultimele decenii a urmat dinamica celei observate în Statele Unite, însă persistă disparităţi profunde între regiunile din estul şi vestul continentului.
Toate aceste eforturi sunt ameninţate, printre altele, de multiplicarea incendiilor forestiere în întreaga lume - cauzate de creşterea temperaturilor şi de multiplicarea episoadelor de secetă, asociate schimbărilor climatice - şi care provoacă creşteri ale nivelului de poluare a aerului, notează AFP.
