Producţia de „energie curată” poate declanşa un nou impas climatic, dacă nu este făcută judicios

Însă şi sursele alternative pentru obţinerea electricităţii pot şi vor influenţa clima planetei, susţin teorii formulate de unii cercetători. În prezent, impactul pe care producţia de „energie curată” îl are asupra climei este minor, dar se va amplifica pe măsură ce, în secolele următoare, cererea de energie va fi tot mai mare.

Efectele exploatării acestora la scară largă ar putea fi atât locale, cât şi globale. Există o problemă fundamentală: indiferent pentru ce este folosită, energia electrică produce căldură reziduală, afirmă Eric Chaisson, cercetător în cadrul Centrului de Astrofizică Harvard Smitshonian din Cambridge, statul Massachusetts.

De exemplu, cea mai mare parte din energia electrică care alimentează telefonul mobil sau calculatorul personal produce încălzirea circuitelor pe care le traversează.

O parte a curentului este transformat în unde radio sau lumină, care vor produce la rândul lor căldură, odată ce vor fi absorbite de alte materiale. La fel se întâmplă atunci când folosim mixerul de bucătărie sau maşina de găurit sau atunci când pornim un ventilator.

Curentul electric consumat în orice fel de împrejurări produce căldură reziduală ce influenţează încălzirea globală.

În prezent, căldura reziduală emanată în urma consumului de electricitate la nivel global nu este semnificativă. Totuşi, dacă omenirea va prospera, solicitând astfel un consum din ce în ce mai mare de energie, căldura reziduală degajată va reprezenta o problemă reală pentru planetă.

Singurul tip de energie care nu va amplifica drastic încălzirea globală este cea solară, laolaltă cu energiile derivate: eoliană, hidrodinamică şi energia valurilor şi a mareelor. Chiar dacă fuziunea nucleară este considerată (deocamdată în teorie), o sursă inepuizabilă şi nepoluantă pentru obţinerea energiei electrice, nu o vom putea folosi fără să amplificăm semnificativ încălzirea globală, atâta timp cât cererea energetică a omenirii va continua să crească.

Important este însă următorul aspect: dacă se reduce exploatarea combustibililor fosili şi nivelul gazelor cu efect de seră va stagna, echilibrul climatic va fi restabilit la o temperatură globală mai mare. Cu alte cuvinte, răul făcut este deja ireversibil.

În 2010, Somnath Baidya Roy, cercetător în cadrul Universităţii Illinois, instituţie cu sediul în Urbana-Champaign, a semnalat că parcurile eoliene afectează clima din această zonă metropolitană. Datele obţinute pe termen lung de la o fermă eoliană din San Gorgonio, California, au confirmat predicţiile sale computerizate: în timpul nopţii, temperaturile de la sol erau mai mari în spatele turbinelor eoliene, iar în timpul zilei erau cu 4 grade Celsius mai scăzute. Noaptea, când aerul poate fi mai rece la sol decât în partea superioară a turbinelor, are loc un proces de încălzire. Aceste fenomene pot fi diminuate prin plasarea fermelor eoliene în zone geografice unde turbulenţele sunt deja prezente.

„Unele efecte sunt de fapt benefice pentru agricultură”, susţine Cristina Archer, cercetător în materie de energie eoliană din cadrul Universităţii Delaware, cu sediul în Newark. Parcurile eoliene poziţionate strategic le-ar putea furniza culturilor răcoarea necesară pe durata verii şi le-ar putea feri de ger pe durata celorlalte anotimpuri. Unii fermieri din California şi Florida îşi apără deja recoltele de frig folosind suflante. Acestea absorb aerul mai cald de la înălţime pentru a-l dirija de-a lungul câmpurilor cultivate.

Cantitatea de energie pusă la dispoziţie de puterea vânturilor este mică în comparaţie cu energia solară. Dar şi energia solară poate avea un impact asupra climei, de vreme ce panourile solare amplifică capacitatea de reflexie a suprafeţei terestre.

Oamenii de ştiinţă au realizat o simulare a efectelor climatice pe care le-ar putea induce o uzină electrică de 1TW, instalată în deşertul Mojave din California, SUA. Poziţionarea panourilor solare necesare, în prezent de culoare închisă, peste nisipul deşertic gălbui, ar determina o încălzire cu 0.4 grade Celsius a aerului de deasupra perimetrului, ceea ce ar modifica temperatura şi traiectoria vânturilor pe o rază de 300 de kilometri. În schimb, prin îmbunătăţirea panourilor solare, o centrală electrică similară ar putea determina în viitor scăderea temperaturilor din zonă. Căldura ar fi absorbită în toate zonele unde sunt amplasate panouri solare.

Panourile solare existente pot induce şi ele un efect de răcire, prin amplasarea lor pe suprafeţe întunecate, de exemplu pe acoperişuri de culoare neagră. „Aceste panouri solare vor capta practic 20% din energia solară pentru a o converti în electricitate”, spune Mark Jacobson, cercetător în cadrul Universităţii Stanford din California. „Astfel, temperatura din casa dumneavoastră va fi mai mică.”
Multe din activităţile noastre curente (dezvoltarea oraşelor, plantarea culturilor) influenţează la rândul lor puterea de reflexie a suprafeţei terestre (efectul albedo), deoarece se face pe arii vaste. De exemplu, temperatura din sud-estul Spaniei a scăzut cu 0.6 grade Celsius din 1983, din cauza serelor prevăzute cu peliculă care reţine căldura.

Serele din regiunea Almeria acoperă suprafeţe vaste şi au determinat scăderea temperaturii cu 0,6 grade din 1983
Dacă exploatarea la scară largă a energiei solare ar putea influenţa clima, impactul va fi relativ mic, atâta timp cât omenirea nu va capta sute de terawaţi pe care planeta ar fi trebuit sa-i reflecte, în mod normal, înapoi în spaţiu.

Proiectarea minuţioasă şi amplasarea prudentă a uzinelor solare ar trebui să diminueze orice fel de consecinţe negative.

Unele persoane consideră dezbaterile privind impactul climatic al energiilor regenerabile şi căldurii reziduale derivate o distragere de la o chestiune mult mai stringentă: reducerea emisiei de gaze cu efect de seră. Însă, dacă refuzăm să ţinem cont de toate acţiunile noastre ce ar putea dăuna planetei, am putea descoperi în viitor că în urma tentativei de a remedia un impas climatic, am determinat practic altul.

rador.ro