VIDEO: Diphylla, liliacul brazilian care preferă sângele uman
Diphylla, liliacul brazilian care preferă sângele uman. Este una dintre cele trei specii de liliac-vampir existente în lume, toate din America de Sud.
17 Ianuarie 2017, 12:27
Despărţite de peste 10.000 de kilometri, Brazilia şi România nu au multe lucruri în comun, dar o descoperire a oamenilor de ştiinţă brazilieni poate ridica probleme serioase mândriei româneşti de a avea singurul vampir din lume care se hrăneşte cu sânge uman, celebrul conte Dracula.
Celui mai cunoscut personaj din regiunea românească Transilvania i-a apărut un concurent în nord-estul Braziliei: liliacul din specia Diphylla ecaudata, cunoscut şi ca liliacul-vampir, cu picioare păroase sau cu dublu scut.
Este una dintre cele trei specii de lilieci-vampiri din lume, toate din America (Sud) (între Mexic şi sudul Republicii Chile şi Argentinei), iar până în prezent se ştia doar faptul că una dintre specii se hrăneşte cu sânge uman.
Cercetătorii brazilieni au descoperit că micul mamifer a ajuns să se hrănească cu sânge uman din cauza „degradării” ecosistemului local, situaţie cauzată de om.
După cum explică pentru EFE liderul echipei, biologul Enrico Bernard, de la Departamentul de Zoologie de la Universitatea Federală din Pernambuco (UFPE), liliecii-vampir trăiesc într-o peşteră din Parcul Naţional Catimbau (statul Pernambuco, nord-estul Braziliei ) şi la aproximativ 300 de kilometri de Recife, capitala regională.
Parcul, unde se estimează că există aproximativ 2.000 de peşteri, este una dintre ultimele zone „caatinga” din Brazilia, singurul din ţară, cu un climat foarte uscat şi un teren semiarid, caracterizat printr-o floră deşerttică şi xerofilă şi pădure de spini. Bernard şi echipa sa au controlat timp ce trei ani una dintre peşterile din zonă, unde era „o colonie de lilieci la intrare”. În urma analizei a aproximativ 70 de elemente din colonia Diphylla ecaudata, luând mostre ADN de la 15, surpriza a fost când au descoperit că, în afară de resturi de pui, la trei dintre probe exista ADN uman. Pentru biologul brazilian, explicaţia este clară: „Mediul ambient a fost degradat, animalele de la care se hrăneau liliecii-vampir au dispărut” şi, găsind „puţină hrană”, au ajuns să se hrănească cu sânge uman.
Potrivit lui Bernard, „în Parcul Naţional Catimbau nu a existat un proces de expropriere” a persoanelor care trăiau în el când a fost declarat Parc Naţional, în august 2002, astfel încât există o prezenţă umană, de obicei în case „precare şi cu o slabă protecţie”. Asta ar fi facilitat ca, în absenţa de păsări mari, hrana lor obişnuită, lilieci-vampir să profite de prezenţa omului pentru a găsi o nouă sursă de hrană. Raţia obişnuită de sânge a liliecilor-vampir echivalează cu o lingură, pe care o obţin în zbor de noapte şi atacând păsările mari. Din sângele prăzii, specia Diphylla ecaudata procesează ingredientul principal, grăsimile. La mamifere ca omul, însă, sângele este mai gros şi, de obicei, are un conţinut ridicat de proteine. Având în vedere noua situaţie, Bernard asigură EFE că „nu trebuie să intrăm în panică”, deşi admite că situaţia ar putea avea consecinţe asupra sănătăţii publice, prin posibilele boli transmise de lilieci, cea mai gravă fiind rabia. „Liliecii transmit o serie de boli. În cazul în care această specie se hrăneşte cu sânge uman, ne confruntăm cu o potenţială problemă de sănătate publică”, notează Bernard.
În Brazilia, tocmai a fost înregistrat, în 2005, cel mai mare focar de rabie umană transmisă de lilieci, din istoria ţării, în statul Maranhao (nord-est), care a dus la 20 de decese cauzate de boală. Descoperirea cercetătorilor brazilieni a fost publicată în revista ştiinţifică „Acta Chiropterologica”, cea mai importantă din lume despre lilieci.
{youtube}https://www.youtube.com/watch?v=ioidZX5LTmI{/youtube}
