Agroturismul românesc prinde aripi. Tradiția atrage tot mai mulți turiști
Turismul rural din România trece printr-o perioadă de efervescență. Din ce în ce mai mulți turiști români și străini aleg să-și petreacă vacanțele în sate pitorești, unde tradiția încă trăiește, iar simplitatea se împletește cu ospitalitatea autentică.
Articol de Ramona Alexandrescu, 16 Aprilie 2025, 12:33
Invitat în emisiunea Viața la țară, realizată de Alexandra Vuță, expertul în turism Traian Bădulescu a vorbit despre creșterea vizibilă a interesului pentru agroturism și turismul cultural în România.
„Agroturismul este una dintre cele mai sănătoase forme de turism de la noi, recunoscută și la nivel european. Este un domeniu unde stăm bine avem autenticitate, tradiții vii și peisaje care nu pot fi înlocuite”, a spus specialistul.
Printre destinațiile recomandate se numără Fundata, localitate situată la cea mai mare altitudine din țară, dar și Breb, celebrul sat maramureșean care a devenit punct de atracție pentru turiștii străini.
Totodată, zonele din Delta Dunării - Crișan, Murighiol, Sfântu Gheorghe completează tabloul locurilor în care turismul rural prosperă.
„Românii încep să redescopere viața de la sat, pentru că mulți dintre noi ne-am pierdut legătura cu mediul rural. Copiii nu mai știu cum arată o curte cu animale, cum se face pâinea în cuptor sau cum miroase fânul proaspăt cosit. Tocmai de aceea, aceste experiențe devin tot mai căutate”, a subliniat Bădulescu.
În plus, turismul rural a fost susținut, în ultimii ani, și de voucherele de vacanță. Potrivit specialistului, aceste tichete au impulsionat legalizarea a mii de mici structuri de cazare și au încurajat dezvoltarea locală.
Din păcate, în 2024 valoarea voucherelor a fost înjumătățită și distribuirea lor întârzie, ceea ce creează incertitudine pentru operatorii din domeniu.
„Nu doar litoralul a beneficiat de aceste tichete. Peste 30% din turismul intern s-a bazat anul trecut pe vouchere, mai ales în stațiuni balneare și în pensiuni rurale. Era o formă de sprijin real și pentru angajați, dar și pentru economia locală”, a explicat Bădulescu.
Un alt impediment rămâne infrastructura rutieră, care limitează accesul rapid către unele zone pitorești. Lipsa autostrăzilor și a unor legături eficiente între regiunile turistice ale țării îngreunează dezvoltarea armonioasă a turismului rural.
Cu toate acestea, acolo unde autoritățile locale au înțeles valoarea patrimoniului cultural, rezultatele nu au întârziat să apară.
„Există exemple pozitive Bran, Moieciu, Fundata, dar și sate din Bucovina sau Maramureș, unde se simte implicarea autorităților locale și a comunităților. De asemenea, colaborarea public-privat funcționează în anumite zone. Oradea este un exemplu de urmat la nivel urban, dar și în rural vedem organizații care promovează inteligent specificul local”, a mai precizat invitatul.
Turiștii caută azi povești adevărate, nu doar camere curate. Caută mâncare gătită cu suflet, port popular, povești despre bunici și meșteșuguri vechi. Iar România le poate oferi toate acestea. Important e să nu uite ce are mai de preț.
