Colibiţa – marea dintre munţi, unde poţi respira cel mai curat aer din ţară

Din 1923, Colibiţa a funcţionat ca staţiune balneo-climaterică până în 1975, însă, în timp, construcţiile s-au degradat. În 1980, întreaga aşezare, inclusiv staţiunea, au dispărut cu totul, aici fiind amenajat un lac de acumulare, iar satul a fost strămutat.
Colibiţa este cunoscută, pe lângă frumuseţea cu care a fost înzestrată, şi pentru efectele curative ale aerului, bogat în ozon.

Zona este renumită pentru aerul său curat, de mai bine de un secol. Potrivit legendei, în anul 1883, o fetiţă din Bistriţa, fiica unui sas înstărit, Hans Lewi, s-a vindecat de tuberculoză datorită aerului din această zonă, extrem de bogat în ozon. Cazul a făcut multă vâlvă la acea vreme, iar după puţin timp şi Erika Schuller, o arhitectă din Bistriţa, a scăpat de teribila boală a vremii şi a construit în zonă un sanatoriu cu 16 camere, unde erau trataţi bolnavii de tuberculoză. Sanatoriul a funcţionat până în 1944, când a fost distrus de un incendiu în timpul războiului.
Poveştile celor care s-au vindecat de tuberculoză datorită proprietăţilor curative ale aerului din zonă au fost confirmate printr-un studiu comandat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, care a vrut să vadă dacă aerul de la Colibiţa este într-adevăr special.

“În urma studiului de aer a rezultat că valoarea concentraţiei maxime de ozon măsurată în Colibiţa este de 90 micrograme/m3. Valoarea medie în România este de 72,6 micrograme/m3. Peste 120 micrograme/m3 aerul nu mai este respirabil. O concentraţie asemănătoare de ozon în aer şi un aer la fel de pur se mai găseşte în Soveja (Vrancea). Aceste cote sunt similare cu cele din Alpi", afirma preşedintele Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan.

Mai mult decât atât, acest loc mirific este unic în ţara noastră pentru că, datorită peisajului natural deosebit de frumos şi totodată variat, oferă turiştilor posibilitatea de a se bucura de mare, la munte. Aici poţi sta la plajă pe şezlong sau poţi face o baie în apa răcoroasă, în timp ce admiri crestele munţilor. La 900 de metri altitudine, căldura este mai uşor de suportat, spun turiştii care ajung la Colibiţa. An de an, zona este plină de turişti, fermecaţi de peisajul care îţi taie răsuflarea.

Colibiţa oferă condiţii optime pentru dezvoltarea unui domeniu schiabil, autorităţile intenţionând să realizeze aici 13.8 kilometri de pârtii de schi şi montarea a şapte instalaţii de transport pe cablu (1 telegondolă, 3 telescaune şi 3 teleschiuri), se arată în strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud pentru perioada 2014 - 2020.

În prezent, Colibiţa este declarată doar staţiune turistică de interes local, însă, datorită posibilităţilor de agrement pe care aceasta le oferă, autorităţile bistriţene au planuri mari de dezvoltare pentru această staţiune. Însă, până la declararea ei drept staţiune de interes naţional mai trebuie îndeplinite câteva condiţii: existenţa unui drum rutier modernizat şi marcat cu semne de circulaţie, transport în comun între staţiunea turistică şi gară sau autogară, amenajarea şi iluminarea locurilor de promenadă, apă curentă şi canalizare, dar şi un număr minim de 500 locuri de cazare în structurile de primire turistică.

Până la finalizarea planurilor de dezvoltare pentru această zonă, vă puteţi bucura la Colibiţa, de peisaje de poveste, de aer curat şi de multe alte posibilităţi de destindere pentru iubitorii muntelui: excursii, drumeţii (Tăul Zânelor, izvorul de apă minerală Borcut, trasee montane - traseu marcat de 3,5 ore până în Vf. Bistricioru, Castel Dracula situat în Pasul Tihuta - 1100 metri alitudine), ciclism montan, caiac, alpinism, pescuit, plimbări cu sania, dar şi plimbări cu barca pe lac.