Obiectiv turistic unicat în România. Muzeul de artă funerară în aer liber

Este cel mai mare loc de veşnică odihnă a municipiului, dar şi zona care ascunde o adevărată comoară patrimonială şi un obiectiv turistic unicat în România. Este vorba despre cimitirul armenesc, un adevărat muzeu în aer liber dedicat artei funerare de acum două secole.

„Este unul dintre cele mai spectaculoase şi inedite obiective turistice, din domeniul patrimoniului, din România”, spune Florin Simion Egner, membru al comunităţii armene din Botoşani şi un specialist în istoria locală a acestei comunităţi.

Istoria armenilor botoşăneni începe, spun reprezentanţii comunităţii, cel mai probabil înainte de întemeierea Principatului Moldovei, atunci când au migrat masiv şi s-au aşezat în aceste ţinuturi. Alegerea ţinutului Botoşaniului nu a fost întâmplătoare, armenii fiind negustori, iar prin acest teritoriu trecea celebrul drum de la Marea Neagră şi gurile Dunării la târgurile Poloniei şi Marea Baltică.

De altfel se spune că armenii au fost alături de români, întemeietorii târgului Botoşanilor, o aşezare medievală prosperă. Începând cu secolul al XIX-lea, negustorii armeni devin arendaşi şi mai apoi moşieri, iar comunitatea acestora cunoaşte o prosperitate fără precedent.

Dacă până la jumătatea secolului al XIX-lea negustorii armeni se mulţumeau cu pietre tombale la căpătâiul defuncţilor, odată cu creşterea puterii şi averii acestora, monumentele funerare armeneşti, la Botoşani, au devenit adevărate simboluri ale puterii sociale şi financiare. Un lux, pentru care bogaţii moşieri sau politicieni de origine armeană nu se uitau la bani.

„Monumentele funerare din cimitirul armenesc sunt unicat. Comunitatea armenească a prosperat, iar o seamă de membri ai acesteia erau oameni cu o potenţă financiar extraordinară. Aceste monumente funerare reprezentau un statut social, dar şi o înclinaţie către estetică, către artă, a acestor oameni bogaţi dar, evident şi educaţi. Erau simboluri ale statutului şi un mod de a rămâne veşnici prin artă”, spune Florin Simion Egner.

În cimitirul armenesc, pe aleile îngrijite, orice vizitator poate face o incursiune în istoria acestei comunităţi. Aproape fiecare mormânt are un monument funerar impresionant care spune povestea defunctului explicit sau cu ajutorul metaforelor sculptate.

Până în momentul de faţă au mai rămas în picioare 26 de monumente funerare spectaculoase.

Toate au fost realizate în perioada 1850-1916 de meşteri veniţi din mari oraşe.

„Erau artişti specializaţi în aşa ceva. Veneau din Milano, Geneva, Viena, Constantinopol, Atena, Cernăuţi. Aceste lucrări necesitau o pricepere aparte şi erau totodată deosebit de scumpe, atât ca manoperă, dar şi din punct de vedere al materialelor folosite de la piatră la marmură.

Cel mai impresionant monument este cel al familiei Cristea şi Maria Manea, reprezentând un sicriu masiv, pe un catafalc dar şi detalii din viaţa familiei.

Totodată aici se află şi monumentele funerare, cu busturi şi statui impresionante ale familiei Goilav, o familie de moşieri bogaţi, dar şi cea a familiei Ciomac, renumiţi primari de Botoşani.

Sursa: adevarul.ro
Sursa Foto: adevarul.ro