Polovragi, acasă la zeul dacilor

Etimologia denumirii acestei localităţi a dat naştere multor interpretări, unii susţinând că locul îşi trage denumirea de la polvragă, planta care creştea pe aceste meleaguri, folosită ca medicament, pe când alţii consideră că numele satului îşi are originile de la un cuvânt grecesc compus, care înseamnă vale cu maluri stâncoase.

Locul de legendă păstrează şi acum urmele cetăţii dacice de pe platoul Pietrei Polovragiului, ce a servit ca loc de refugiu pentru un trib dacic. Crucea lui Ursache, o mărturie vie a existenţei căpitanului de plai, cioplită în piatră dură, domină platoul.

Localiatea gorjeană este marcată de istorie şi încărcată de legende. Se spune că aici este locul în care a descălecat Bogdan Vodă, care a ocupat Moldova pornind din Maramureş. O altă veche legendă spune că în aceste locuri trăia demult o vrăjitoare, vestită prin împrejurimi pentru practicile sale.

Dincolo de încărcătura sa istorică, satul Polovragi este înconjurat de un decor montan absolut mirific, în care atracţiile turistice se găsesc la tot pasul.

Cea mai cunoscută "comoară" a satului este peştera Polovragi, care a luat naştere prin erodarea calcarului jurasic din Munţii Căpăţânii de către apele râului Olteţ. În interior, atenţia este atrasă de scaunul lui Zalmoxis – piatra pe care se spune că stătea zeul, de cuptoarele – unde ardeau dacii planta polvragă sau de Izvorul Speranţelor, din spatele căruia se întrezăreşte Maica Domnului cu Pruncul în braţe. Pe pereţii peşterii străjuiesc câteva înscripţii ce au format ideea că, de-a lungul veacurilor, aici s-au adăpostit şi au trăit oameni de-ai locului. Din cei 10 km ai peşterii doar vreo 900 de metri sunt accesibili publicului, în rest doar speologii au acces. În grotă trăieşte o colonie rara de lilieci, denumiţi popular lilieci cu potcoavă.

Printre frumuseţile naturale ale zonei se numără şi “Oborul Jidovilor“, o dolină uriaşă, adâncă de 2,5 metri, cu pereţi abrupţi, despre care se spune că ar fi funcţionat ca staul pentru vitele oamenilor preistorici. Ea serveşte şi acum, înainte de urcatul oilor la munte, primăvara, ca obor pentru oile localnicilor.

Tot în acest spaţiu de poveste, puteţi vedea Sfânta Mânăstire Polovragi care este aşezată într-un cadru pitoresc, la poalele Muntelui Piatra Polovragilor, în vecinătatea Cheilor Olteţului, într-o livadă cu pomi fructiferi şi castani comestibili.

Din fericire, satul Polovragi este unul dintre puţinele locuri din ţara noastră unde tradiţia este încă vie. Meşteri olari, sculptori în lemn, creatori de costume populare şi de instrumente muzicale (fluiere) îşi câstigă existenţa din aceste meştesuguri tradiţionale, pe care le transmit cu drag şi generaţiilor viitoare.