Varniţa, satul părăsit 'de care te îndrăgosteşti' - o poveste de izolare, speranţă şi rezistenţă
Adâncit între dealuri şi înconjurat de păduri, la capătul unui drum forestier aproape impracticabil, satul Varniţa din judeţul Arad îşi întâmpină puţinii vizitatori cu o promisiune enigmatică, bătută în cuie într-un trunchi de copac: 'Spre Varniţa - un sat de care te îndrăgosteşti...'.
02 Iulie 2025, 12:44
O iubire amară, căci Varniţa este astăzi cel mai depopulat sat al judeţului, o ruină a fostei sale glorii, locuită de doar doi fraţi pensionari, izolaţi de civilizaţie, fără energie electrică sau apă curentă.
La mijlocul secolului trecut, Varniţa avea aproximativ 120 de locuitori. Livezile sale de prune erau vestite şi ţuica produsă aici, apreciată în toată zona. Declinul a început însă în anii '80 şi un deceniu mai târziu erau doar 27 de suflete. De şase ani, satul este cămin doar pentru doi fraţi pensionari care se agaţă de amintiri. Pentru un simplu semnal la telefon, ultimii doi locuitori trebuie să urce pe deal, în căutarea unei legături cu lumea.
Ioan Ianoş, la cei 78 de ani ai săi, refuză să-şi părăsească locurile natale, chiar dacă deţine o casă în oraşul Lipova, la doar 20 de kilometri distanţă.
'Sunt născut şi crescut în aceste locuri. E greu să trăieşti izolat, doar cu un frate care locuieşte ceva mai încolo pe uliţă, dar nici nu m-a lăsat inima să îmi abandonez casa părintească. Ceilalţi au plecat, rând pe rând, i-a atras viaţa de la oraş. Au plecat tinerii, apoi i-au luat cu ei şi pe bătrâni şi uite aşa am rămas doi oameni', mărturiseşte Ioan Ianoş, pentru AGERPRES. El îşi aminteşte cu nostalgie de anii în care satul era plin, de copiii care se jucau pe străzi şi de şcoala care funcţiona aici, dar care a fost desfiinţată pe măsură ce tinerii au plecat.
Cu un venit lunar modest, Ioan Ianoş se descurcă. 'Pensia e mică, o mie şi ceva de lei, dar nici facturi nu am. Că dacă n-am curent, n-am apă, telefon, nici nu plătesc', spune el zâmbind. Se întreţine cu ce are prin gospodărie: câteva animale, o grădină şi câţiva stupi de albine. O dată pe lună, un prieten îl ajută să ajungă în Lipova pentru a-şi face provizii, un drum anevoios, posibil doar cu o maşină de teren.
Izolarea extremă i-a adus soluţii ingenioase. Până de curând, Ioan Ianoş îşi ţinea alimentele la răcoare în fântână. Acum, datorită unui nepot care i-a instalat panouri fotovoltaice pe casă, se bucură de luxul unui frigider şi de posibilitatea de a urmări ştirile la televizor. 'Înainte aveam lumină de la lampa cu petrol sau lanterne. Acum pot să mai văd şi eu ce se întâmplă în lume, mă uit la televizor sau ascult radioul', adaugă el.
Casele din Varniţa sunt în mare parte prăbuşite, curţile şi grădinile invadate de vegetaţie, mărturii tăcute ale proprietarilor care nu au mai revenit. Un singur simbol rezistă, o cruce veche de lemn, instalată acum mai bine de un secol la intrarea în sat. 'Mă minunez că mai stă în picioare, că tare veche e. N-a mai venit nici preotul să o sfinţească de zeci de ani, dacă nu mai sunt oameni pe aici. E simbolul satului nostru, un monument local care cred că ne protejează de necazuri', spune Ioan Ianoş.
Chiar şi în faţa acestei realităţi dure, pensionarul nutreşte speranţa că satul va renaşte, că tineri se vor aşeza în Varniţa, atraşi de peisajul său idilic. 'Nu e drum accesibil, că dacă era, sunt convins că veneau aici să-şi facă măcar cabane de vacanţă, că locuri aşa frumoase nu sunt multe. E linişte şi natură. Dar ca să aduci tineri, trebuie să le faci drum, să le aduci curent în sat', subliniază el.
Alexandru Damian, primarul comunei Şistarovăţ, de care aparţine Varniţa, confirmă potenţialul neexploatat al satului. Din cele 34 de numere de casă, niciuna nu a fost vândută, iar la anunţul recent al sistematizării, aproximativ 30 de moştenitori s-au arătat interesaţi de proprietăţile lor. 'Unii sunt stabiliţi la Lipova, alţii sunt plecaţi din ţară sau prin alte judeţe', declară edilul.
Primarul speră ca Varniţa să calce pe urmele satului Labaşinţ, o altă localitate depopulată a comunei, care deşi are sub 20 de locuitori, a început să atragă investitori în turism.
'Labaşinţul devine o zonă de interes turistic, pentru că avem un investitor italian care a făcut pensiune şi alte facilităţi. Eu cred că şi Varniţa poate deveni o atracţie, locul este ideal pentru agroturism, case tradiţionale, animale... Vestitele prune de Varniţa ar putea fi exploatate din nou, dar pentru asta avem nevoie de ajutor, de bani pentru a realiza infrastructură', afirmă Alexandru Damian.
Cu toate că recunoaşte dificultatea atragerii de fonduri pentru un sat cu doar doi locuitori - un proiect PNRR va aduce fibră optică şi semnal de telefon doar în Labaşinţ şi Cuveşdia - primarul rămâne optimist. Populaţia comunei Şistarovăţ a crescut recent de la 340 la 399 de locuitori, un semnal că interesul pentru zonele rurale este în creştere.
'Ar putea fi un semnal că populaţia va creşte treptat şi, poate, chiar Varniţa va fi locul în care se vor instala tineri în următorii ani', speră edilul. AGERPRES
