Datele agenţiei au evidenţiat creşterea costului cerealelor şi uleiurilor vegetale în întreaga lume. România a avut o recoltă consistentă în acest an şi domină vânzările de grâu pe pieţe importante, dar perspectivele nu sunt neapărat încurajatoare. Criza afectează fermierii români, iar explozia preţurilor la îngrăşăminte se va propaga pe lanţul alimentar şi în coşul zilnic al consumatorului, spune Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO: „Cu siguranţă le trăim în prezent, nu trebuie să ne gândim foarte departe în viitor. Vedem aproape săptămânal, atunci când facem cumpărături, că preţurile se ajustează în sus câte puţin, câte puţin, uneori chiar mai abrupt.”
La nivel internaţional, dar şi la noi apar diverse opinii în ultima perioadă legate de riscul unei potenţiale crize alimentare, sunt ştiri care vin din Asia, dar şi din alte zone. Ne vom confrunta, credeţi, cu o astfel de criză?
Ionel Arion: „Nu neapărat lipsa alimentelor, ci lipsa accesului la alimente va fi o problemă, în sensul în care unele dintre alimentele de bază vor avea preţuri atât de ridicate prin inflaţie, prin costuri suplimentare, prin preţul energiei, prin costurile de transport sau prin închiderea unor facilităţi de producţie. Noi azi avem în România mori care nu au acces la materia primă, grâu, pentru că aceasta aproape că în unele zone nu este accesibilă, pentru că ea a fost acaparată de firmele de inputuri şi este rezervată strict pentru export. În momentul în care ai 200 mari mori închise sau semiînchise îţi pui problema dacă în acea zonă poţi să afluieşti atât de multă materie primă încât să le ţii deschise, să le ţii viabile sau piaţa să o ţii aprovizionată.”
În ce măsură actuala criză energetică, dar şi din domeniile conexe, îi afectează pe fermierii români?
Ionel Arion: „Fermele româneşti nu sunt capitalizate, în cea mai mare parte a lor nici nu sunt fiscalizate, şi atunci trăim sau ar trebui să aplicăm două tipare, pentru fermele nefiscalizate, fermele între trei, cinci, şapte 10, 20 de hectare la cultură mare nu vor avea viabilitate, nu vor rămâne în picioare, nu vor rămâne deschise în următorii doi ani, în primul rând pentru că nu vor avea venituri, atâta timp cât nu cheltuieşti, nu investeşti într-o cultură, nu vei avea nici venituri îndestulătoare. Fermele medii, cu 50 de hectare cultură vegetală, 100, 100 şi puţin, vor aplica o altă metodă şi, aici, dacă va trebui să aplice îngrăşăminte, fie vor aplica cantitatea necesară, fie vor aplica pe anumite suprafeţe, iar la altele vor renunţa să mai aplice.”
De ce? Se reflectă toată această situaţie în preţul îngrăşămintelor? „Preţul îngrăşămintelor, indiferent cât ar fi crescut produsele din fermă, grâul, orzul, porumbul, anul acesta nu le poate acoperi. Nu le pot acoperi, preţurile sunt enorme, sunt astronomice. Niciodată în ultimii 30 de ani nu s-a întâmplat ca preţurile la îngrăşăminte să crească de 300 de ori, de 400 de ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut sau faţă de perioada de început a acestui an. Nu poţi obţine performanţă, culturi foarte bune, culturi sănătoase fără să aplici îngrăşăminte, fără să aplici îngrăşăminte se înjumătăţeşte producţia.”
Întrebarea care se pune este: Ce şanse au să reziste în continuare fermele mici din România?
Ionel Arion: „Singura lor şansă este să treacă la grupuri mai mari de producători, cooperative, asociaţii, grupuri de producători de orice natură, să integreze producţia primară, cel puţin primară, să se orienteze către alte culturi altele decât cele de cultură mare, da, şi aici mă refer foarte mult la legumicultură, pomicultură ş.a.m.d. Fie vor dispărea cu siguranţă, nu vor dispărea imediat, în anul următor, dar nu vor mai putea face pasul mai departe, cu singuranţă nu vor putea face pasul mai departe. Asta este din partea fermierilor. Dar de partea cealaltă, a autorităţilor, din '90 încoace nu am avut niciun fel de strategie alimentară, ţara asta nu a avut nici măcar pe hârtie o strategie alimentară, d-apoi să mai şi implementeze. Ţări din jurul nostru deja au strategii pe ramuri: pe pomicultură, pe legumicultură, pe cultură mare, pe zootehnie ş.a.nm.d. Ungaria are o strategie foarte frumoasă şi foarte bună, printre altele, pe vaca de lapte, pe bovine în general. Polonia are pe avicultură şi pe pomicultură două strategii care merg foarte bine. Vedem că ţările din jurul nostru au înţeles că trebuie să creeze şi să implementeze strategii. Fără un ajutor din partea autorităţilor fermierii nu vor putea trece, şi aici mă refer la cei mici, nu vor putea trece peste anul următor. Anul următor va fi decisiv dacă se va rămâne, şi eu cred că se va rămâne la acest nivel cu îngrăşămintele, nu vom mai reveni la preţurile de dinainte de pandemie nici la energie şi nici la îngrăşămintele naturale.”
Se vorbește de o strategie comună girată de autorităţi, dar şi de mediul asociativ din agricultură, care ar fi alte soluţii care ar ajuta? Nu ştiu, sunt necesare subvenţii?
Ionel Arion: „Subvenţiile azi spunea cineva că sunt nişte droguri economice. Ei bine, nu sunt nişte droguri economice. Faptul că noi azi avem pe piaţa europeană nişte subvenţii asta dă şansa consumatorului să ajungă la alimente şi să procure alimente ieftine sau cel puţin la preţuri rezonabile, dacă nu ieftine. Lipsa acestor subvenţii... Implementarea subvenţiilor de-a lungul timpului a fost una din strategiile sănătoase pentru agricultura europeană, însă acestea nu pot să reziste la nesfârşit, practic valoarea subvenţiei a înghiţit de trei sau de patru ori preţul îngrăşămintelor, deci nu rezistăm cu aceste subvenţii.
Problema este să se găsească la nivel statal sau european noi surse alternative de gaz, să se ajute pentru retehnologizarea acestor giganţi chimici, să se ajute pentru facilitarea forţei de muncă, toate strategiile acestea duc într-un singur punct, duc la accesul la îngrăşăminte sau la accesul la aceste produse pentru fermieri. Vedem că se cam integrează un pic şi cu stategiile europene, mai puţin plăcute pentru fermieri, şi aici mă refer la Green Deal şi Farm to Fork, această scumpire a îngrăşămintelor. Parcă au venit toate, una după alta, sau au fost gândite să fie una după alta.”

RADOR
Foto: Pixabay