Cât de sigure sunt fructele și legumele românești în privința pesticidelor
Cât de sigură este, de fapt, mâncarea pe care o punem zilnic pe masă? Întrebarea revine în fiecare primăvară, odată cu primele verdețuri, și stârnește neliniști printre consumatori: au fructele și legumele pesticide peste limită, se fac controale suficiente, cine răspunde când apar probleme?
Articol de Ramona Alexandrescu, 27 Ianuarie 2026, 14:20
În emisiunea „Viața la țară”, subiectul a abordat cu cifre și explicații de invitatul realizatoarei Violeta Anghel, directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), Romeo Coldea, instituția care monitorizează reziduurile de pesticide din producția vegetală.
„Îmi face deosebită plăcere să am ocazia să prezint ceea ce noi, cei de la Autoritatea Națională Fitosanitară, facem”.
Datele prezentate pentru anul 2024 indică o creștere a controalelor și un procent mic de depășiri ale limitelor maxime admise.
„Am prelevat și analizat aproape 4.400 de probe 4.382, dacă rețin bine. Dintre acestea, doar 35 au avut limita maximă admisă depășită. Spun doar 0,8% deoarece ne situăm sub media europeană”, a precizat directorul ANF.
Romeo Coldea susține că rezultatele oferă un argument solid pentru consumatori: „Lucrul care pe mine mă determină să spun, fără teama de a greși, că fructele, legumele și cerealele românești sunt sigure pentru a fi consumate”.
Un punct sensibil al discuției a fost diferența dintre detectarea unor reziduuri și depășirea pragurilor considerate periculoase. Pot exista reziduuri? Da. E automat un risc? Nu, mai spune directorul ANF.
„Urmele de reziduuri de pesticide sunt absolut normale. Trebuie să fim conștienți cu toții că aceste pesticide, oricât de stigmatizate ar fi, sunt utile. Fără ele, agricultura nu poate asigura necesarul de hrană”, a explicat Romeo Coldea.
În privința limitelor, acesta a invocat standardele europene care stabilesc pragurile de siguranță: „Orice fructe, orice varietate de fructe, legume și cereale cu reziduuri sub limita maximă admisă sunt sigure pentru consumul uman”.
Pentru 2025, Autoritatea anunță verificări suplimentare, inclusiv un program tematic concentrat pe verdețurile de sezon categorie considerată cu risc mai ridicat la nivel european.
„Începând cu data de 10 martie va începe primul program național tematic. Vom preleva din piețele din reședințele de județ verdețuri de sezon: ceapă verde, spanac și salată”, a anunțat Romeo Coldea.
De ce tocmai acestea? „Aceste trei sortimente sunt catalogate de către UE ca produse agricole cu risc. Istoric, la nivelul Uniunii Europene, pentru ele au fost descoperite neconformități mai mult decât la altele”, a spus directorul ANF.
Totuși, controalele nu vor fi „cu adresă”, ca să nu fie ocolite: „Anunțul va fi făcut la modul general. Vom preleva din piețele din reședințele de județ”.
Un alt subiect des invocat de public este capacitatea de testare. În prezent, România are două laboratoare specializate strict pe reziduuri de pesticide, iar rețeaua urmează să se extindă.
„Dispunem de două laboratoare pentru analiza reziduurilor: unul în București, în zona Băneasa, și unul în Târgu Mureș”, a spus Romeo Coldea, recunoscând că percepția publică e că „este foarte puțin”.
În 2025, Autoritatea anunță însă o schimbare majoră: „Anul ăsta vom înființa încă trei laboratoare de reziduuri. Ele vor funcționa în județele Bacău, Olt și Arad. Vom avea cinci în total”.
Ținta este creșterea numărului de probe: „Noi sperăm ca anul ăsta să depășim 5.000 de probe analizate iar după ce cele trei laboratoare suplimentare vor fi puse în funcțiune, sperăm să ajungem la 10.000”.
În topul neconformităților din 2024 au intrat tomatele, ceea ce, potrivit directorului ANF, are și o explicație simplă: sunt și cele mai verificate.
„Cele mai multe neconformități au fost pentru tomate. Se datorează și faptului că tomatele sunt cele mai verificate legume. Au fost peste 800 de probe anul trecut… iar anul ăsta vom trece peste 1.000 de probe de tomate verificate”, a explicat Coldea.
Apoi, au urmat verdețurile: „Ceapa verde, cu trei neconformități, spanac și salată”.
În cazul depășirilor, marfa este oprită de la vânzare, iar verificările nu se opresc la tarabă.
„Inspectorul se îndreaptă către locul prelevării, către taraba din piață. Dacă mai sunt produse din lot, ele sunt oprite de la comercializare și se merge mai departe pe trasabilitate către producător”, a spus Romeo Coldea.
Ajuns la fermă, controlul se extinde: „Îl monitorizăm pentru toate culturile pe care le are în acel an… pe toate culturile până la sfârșitul anului agricol”.
O întrebare firească a fost dacă publicul este informat când într-o anumită piață s-au găsit produse neconforme. Răspunsul a fost clar: nu, pentru a nu stigmatiza pe nedrept comercianții corecți.
„Există și nici nu ar fi normal să existe, pentru că în acea piață sunt foarte mulți producători. Din cauza unui singur producător nu-i putem băga în aceeași oală pe toți”, a spus directorul ANF.
În paralel cu controalele oficiale, Autoritatea primește tot mai multe cereri de la fermieri care vor să-și verifice singuri marfa, înainte să o vândă.
„În 2023 au fost aproape 500 de solicitări. În 2024 am avut în jur de 740. Iar anul ăsta, dacă se respectă trendul, ar trebui să avem și mai multe”, a explicat Romeo Coldea.
Directorul ANF spune că accentul se pune tot mai mult pe prevenție: „Optica noastră este aceea că controlul ar trebui să fie ultimul segment cercul trebuie să înceapă cu informarea, conștientizarea, instruirea utilizatorilor”.
