Cioloş:Piaţa se schimbă, modelul de consum alimentar se diversifică, iar eu n-am impresia că ne gândim dacă producem ce se cere

Cioloş a subliniat că în România se vorbeşte foarte mult despre gradul de absorbţie a fondurilor europene, însă nu şi despre calitatea absorbţiei.

'Noi vorbim foarte mult în România de gradul de absorbţie a fondurilor europene. N-am auzit discuţii până acum legate de impactul acestor fonduri, de calitatea absorbţiei. Am absorbit banii respectivi, i-am adus în economie, ceea ce deja e un lucru foarte bun când ne uităm la situaţia bugetului de stat şi la cât de importante sunt fondurile europene ca să mai echilibreze deficitul bugetar şi să facă injecţii de fonduri în economie, dar, dincolo de asta, vorbind de sectorul agricol, cât de eficientă a fost absorbţia şi utilizarea fondurilor pe plăţi directe, pe investiţii masive în utilaje şi în dotarea capacităţilor de producţie agricolă, mai ales materie primă, unde într-adevăr a crescut competitivitatea la producţia vegetală în mai multe sectoare. Însă, noi n-am avut sau n-a existat în România o capacitate de absorbţie calitativă a fondurilor europene în sectorul de procesare, companii care să proceseze produse adaptate la piaţă, la ceea ce se cere', a susţinut acesta la evenimentul organizat de Clubul Fermierilor Români.

În opinia sa, în România se produce ce se poate, nu ce se cere, apoi căutăm să vindem acele produse, fără o strategie clară.

'Piaţa se schimbă, piaţa evoluează foarte mult, cererea consumatorilor şi modelul de consum alimentar se diversifică, iarăşi, foarte mult şi eu n-am impresia că noi, atunci când decidem anumite investiţii, în foarte multe situaţii chiar şi cu fonduri europene sau poate mai ales cu fonduri europene, ne gândim dacă producem ceea ce se cere. Noi, în general, producem ceea ce putem şi ne uităm de unde luăm materie primă şi pe aia o procesăm şi pe urmă vedem noi când şi cum vindem. Apropo de Clubul Fermierilor, eu am întâlnit în Clubul Fermierilor o generaţie de tineri fermieri care, în mare parte, şi-au preluat fermele de la părinţii lor, generaţia inginerilor agronomi care au fost formaţi înainte de '89 şi formaţi foarte bine tehnic să producă, dar mai puţin să se adapteze la piaţă. Vine acum generaţia următoare care porneşte de la 'ce vreau să produc', 'unde vreau vând', 'ce vreau să vând' şi în funcţie de asta îmi adaptez şi producţia', a explicat el.

Referitor la reducerea deficitului comercial pe sectorul agroalimentar, Cioloş a precizat că sunt două posibilităţi: fie dezvoltarea capacităţii de a produce pentru înlocuirea produselor de import, fie capacitatea de a produce pentru a exporta.

'Pentru că vorbeam de reducerea deficitului comercial, a balanţei comerciale pe sectorul agroalimentar, asta înseamnă: fie să-ţi dezvolţi capacitatea de a produce pentru a înlocui produse de import pe piaţa locală, pe piaţa internă, fie capacitatea de a produce pentru a exporta. Astea sunt cele două modalităţi prin care să echilibrezi balanţa comercială, iar una e legată de cealaltă. Capacitatea de a exporta, din punctul meu de vedere, e strâns legată de capacitatea de a fi competitiv pe piaţa internă. România e o piaţă în creştere, cu potenţial de absorbţie mare, unde cererea creşte în continuare. Deci, e cea mai bună modalitate de a stimula companii româneşti să fie competitive şi pe piaţa internă, dacă sunt competitive acasă. Şi uitaţi-vă la exemplele din Uniunea Europeană! În toate statele membre, unde sectorul agroalimentar e puternic, e important, toate aceste state membre au o piaţă internă foarte dinamică, foarte dezvoltată şi foarte competitivă şi atunci companiile care sunt competitive pe piaţa internă vor fi competitive şi la export. Asta e situaţia indiferent de scara la care ne referim, pentru că, uitaţi, Uniunea Europeană e o piaţă foarte competitivă, e una dintre cele mai mari şi mai dinamice pieţe agroalimentare din lume şi nu întâmplător Uniunea Europeană e cel mai mare exportator de produse agroalimentare din lume, în valoare vorbesc, nu în cantitate, pentru că vorbim de produse procesate', a arătat fostul oficial european.

În acest context, mesajul transmis de Dacian Cioloş a fost că mediul privat ar trebui să devină o forţă de propunere la atât la nivel naţional, cât şi european, aşa cum este Polonia.

'Încă o dată, mesajul meu principal, pentru că sunt multe de spus aici: în primul rând să devenim o forţă de propunere în mediul de business şi mediul profesional. Eu chiar dacă aş activa încă o dată, dacă s-ar întâmpla să mai activez într-o funcţie publică, aş porni de la premisa asta: că nu voi reuşi să reformez statul atât de repede cât voi reuşi să construiesc parteneriate cu mediul privat, care e deja foarte activ şi care poate să-mi propună mie, ca potenţial decident politic, soluţii, dar e important să structurăm capacitatea asta de propunere în mediul privat şi să fim forţe de propunere nu doar la nivel naţional, ci şi la nivel european', a spus el.

Clubul Fermierilor Români a organizat, joi, Forumul Naţional pentru Viitorul Agriculturii, reuniune dedicată prezentării concluziilor şi promovării iniţiativelor importante rezultate din seria celor şase forumuri regionale desfăşurate în ultimele luni. La deschiderea evenimentului a participat preşedintele României, Nicuşor Dan.

Forumurile regionale pentru ''Viitorul Agriculturii'' au atras lideri din toate sectoarele lanţului valoric agroalimentar şi sectoarele conexe agriculturii, asigurând astfel cadrul de dezbatere şi platforma pentru noi parteneriate care privesc în egală măsură eliminarea deficitului de balanţă comercială pentru produsele agroalimentare, alături de recâştigarea competitivităţii, orientarea spre
producerea de valoare adăugată în agricultură prin procesare şi integrare, creşterea atractivităţii sectorului pentru tineri şi asigurarea (re)înnoirii generaţionale.

Forumul Naţional reuneşte aproximativ 100 de lideri: fermieri - antreprenori performanţi din toate cele opt regiuni de dezvoltare ale ţării, reprezentanţi ai autorităţilor şi ai instituţiilor cheie în dezvoltarea sectorului, precum şi lideri din industrii conexe şi complementare agriculturii: retail, tehnologie, transport, energie, sustenabilitate şi domeniul bancar. AGERPRES