Crăciun cu provocări pe piața cărnii de porc: Importurile domină, producătorii români caută echilibrul

Cu tradiție puternică în bucătăria românească, carnea de porc revine, an de an, în dezbatere publică odată cu apropierea Crăciunului.

Fie că aleg porcul viu, carnea tranșată din fermă, produsele din gospodăriile locale sau oferta din magazine, consumatorii sunt puși în fața unor opțiuni tot mai complicate. La aceasta se adaugă întrebarea esențială: cât este, de fapt, carne românească pe piață?

Pentru o privire limpede asupra situației, realizatoarea Violeta Anghel l-a avut invitat în cadrul emisiunii Viața la țară pe dr. Adrian Balaban, medic veterinar, director de cooperativă, coordonator de producție și președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România.

„Da, într-adevăr, o ușoară, timidă creștere înregistrăm și în acest an, însă suntem departe de nivelul la care eram măcar în 2018, anul în care a explodat pesta porcină africană în România, și suntem și mai departe de autosuficiență pentru carnea de porc”, a declarat dr. Balaban, subliniind că perspectiva este una pozitivă, dar drumul rămâne lung.

Optimism moderat vine și din partea autorităților. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, afirma recent că își dorește ca, în perioada sărbătorilor, 70–75% din carnea de porc din magazine să fie românească. Producătorii privesc însă cu realism aceste obiective.

„Mi-e foarte greu să apreciez că am putea avea 75% carne românească în galantare în momentul de față, când noi nu acoperim decât undeva în jurul a 30–35% din consumul național”, spune Balaban. La capitolul carne proaspătă, lucrurile se îmbunătățesc, însă procentul total scade mult dacă sunt incluse și preparatele tradiționale consumate în această perioadă.

Invitatul a vorbit și despre propriul parcurs profesional, început în urmă cu două decenii. De la o fermă mică, de 600 de scroafe, a ajuns astăzi să coordoneze un sistem integrat: producerea de furaje din cereale și soia românească, 10.000 de scroafe, aproximativ 270.000 de porci pe an, parteneriate cu marii crescători și colaborări cu lanțurile de retail.

„Noi încercăm să oferim românilor carne românească produsă 100% cu furaje românești și cred că putem oferi un produs de cea mai bună calitate”, afirmă medicul veterinar, insistând pe standardele ridicate de sănătate și bunăstare animală.

Cât despre preferințele românilor, acestea rămân neschimbate: carnea de porc este „carnea noastră”, iar tradiția și gustul sunt motivele principale pentru care continuă să fie consumată. Un studiu al asociației producătorilor arată că mulți cumpărători încă întâmpină dificultăți în identificarea originii cărnii din magazine.

„Pe etichetă ar trebui să apară locul unde au fost crescute animalele, locul unde au fost sacrificate și locul unde a fost ambalată carnea. Dacă scrie doar “produs în România”, nu înseamnă că și carnea este de aici”, explică Balaban.

În privința sănătății, specialistul demontează miturile persistente.

„Carnea de porc nu este mai puțin sănătoasă decât carnea de pui sau de vită. Din contră, are avantaje nutriționale clare: un profil proteic bun, vitamine din complexul B, minerale importante precum zincul.”

Consumul exagerat, indiferent de tipul de carne, rămâne problema reală, iar modul de preparare cântărește la fel de mult.

Se apropie însă perioada în care mulți români cumpără direct din gospodării. O practică tradițională, dar care vine cu riscuri importante, avertizează medicul veterinar.

„Comercializarea animalelor din exploatații neprofesionale este interzisă. Recomand tuturor să cumpere animale sau carne doar din surse autorizate și controlate sanitar-veterinar.”

Examenul trichineloscopic rămâne obligatoriu, indiferent de sursa achiziției.

Diferențele de gust dintre carnea crescută în gospodărie și cea din ferme sunt adesea menționate de consumatori.

Explicația nu ține neapărat de calitate, spune specialistul, ci de maturitatea cărnii. Animalele crescute în gospodărie ajung la vârste și greutăți mai mari, ceea ce influențează aroma.

Un alt subiect sensibil este mirosul de „vier”, prezent la un mic procent de animale nevaccinate sau necastrate, practică adoptată în unele țări mari producătoare. Deși există metode de detectare, astfel de carcase nu ar trebui să ajungă pe piață.

În final, provocările rămân, dar și dorința producătorilor români de a recâștiga teren. Cu o producție locală încă sub presiunea importurilor, piața așteaptă un echilibru care să redea consumatorilor încredere și să ofere fermierilor șansa unei dezvoltări sustenabile.