Exportăm grâu, importăm pâine: Soluții pentru viitorul agroalimentar

Despre provocările și perspectivele acestui domeniu a vorbit Ionel Arion, președintele Federației Naționale Pro Agro, invitat în cadrul emisiunii „Viața la țară”, realizată de Tatiana Anghel.

„Avem terenuri fertile, producții mari, specialiști în cultura mare. Însă continuăm să exportăm grâu, porumb sau floarea-soarelui, în loc să exportăm produse procesate, cu valoare adăugată”, a subliniat realizatoarea în debutul discuției.

Ionel Arion atrage atenția că principala problemă cu care se confruntă fermierii români este accesul limitat la piața de desfacere și la finanțare.

Deși există cazuri de succes, unde fermierii au reușit să închidă lanțul de producție de la cultură vegetală la procesare și vânzare aceste exemple rămân izolate.

„Accesul la retail, dominat de multinaționale, este dificil pentru micii producători. În plus, procesarea necesită investiții pe termen lung, de 10 ani sau mai mult, iar fermierii nu au predictibilitatea necesară pentru astfel de angajamente”, a explicat președintele Pro Agro.

Băncile sunt reticente, legislația este uneori deficitară, iar statul român nu reușește să fie un reglementator eficient al pieței, ceea ce creează dezechilibre majore între producători, procesatori și comercianți.

Arion a menționat, de asemenea, impactul negativ al plafonării prețurilor „la raft”, măsură care, în loc să protejeze consumatorii, a afectat serios veniturile producătorilor.

Deși România investește sume importante în unele programe de sprijin cum este cel pentru tomate importurile rămân extrem de mari.

În 2023, de exemplu, România a importat nu mai puțin de 98.000 de tone de roșii, în ciuda subvențiilor alocate producției locale.

„Trebuie să acceptăm că există limite sezoniere ale producției autohtone. Nu putem avea tomate românești pe tot parcursul anului. Însă sunt produse, precum merele, pe care le putem păstra și consuma constant, dacă dezvoltăm lanțuri de depozitare și distribuție”, a precizat Ionel Arion.