Fabrica de zahăr Bod va fi probabil tăiată şi vândută la fier vechi; terenul va avea destinaţie imobiliară

'Închisă de mai mulţi ani, fabrica de zahăr de la Bod, din judeţul Braşov, una dintre cele mai vechi din Romania, cu o tradiţie în procesarea zahărului din sfeclă, situată într-o zonă în care cultura de sfeclă domină, va deveni amintire. Probabil ca urmează să fie tăiată şi vândută la fier vechi, iar terenul va căpăta o destinaţie imobiliară. Este un nou jaf de manual petrecut sub ochii autorităţilor statului român şi cu complicitatea acestora. În timp ce Guvernul ne tot vorbeşte în ultimul timp despre planul său măreţ de reindustrializare a ţării, fabricile continuă să dispară', susţin sindicaliştii.

Potrivit sursei citate, potenţialul imobiliar pe care îl are această zonă a stat în realitate la baza cumpărării acestei fabrici de către antreprenoarea Mihaela Neagu prin intermediul societăţii Best Achiziţii SRL.

'În 2022, când s-a perfectat această afacere am avertizat pe ministrul Agriculturii de la acea vreme că fabrica nu se va mai deschide şi că scopul real este achiziţionarea terenului în scopuri imobiliare. Sindalimenta a solicitat ministrului să ceară garanţii noului 'investitor', care trebuia să continue producţia de zahăr din sfeclă de zahăr la Bod şi să păstreze locurile de muncă. Complicitatea sau prostia instituţiilor statului este evidentă, pentru că aceste garanţii nu au fost cerute, ignorându-se solicitarea Sindalimenta fără a se da justificarea de ce statul abandonează un activ aşa de valoros, dintr-un sector alimentar strategic. Astăzi, numai din tăierea acestei fabrici 'noua investitoare' îşi va recupera banii daţi pe fabrică', se mai precizează în comunicat.

Conform sindicatului, antreprenoarea Mihaela Neagu a importat zahăr din Ucraina şi l-a ambalat la Bod în pungi cu eticheta fabricii, inducând în eroare şi consumatorii.

'Deşi a promis în multe declaraţii că va relua producţia de zahăr, pentru a-şi onora promisiunea, în realitate, d-na Mihaela Neagu a apelat la o escrocherie. Ea a importat zahăr din Ucraina şi l-a ambalat la Bod în pungi cu eticheta fabricii, inducând în eroare şi consumatorii. Înşelătoria a fost dezvăluită tot de Sindalimenta, care a arătat că fabrica este abandonată şi nu avea cum să producă zahăr. Din păcate, nici de această dată instituţiile statului abilitate nu au reacţionat, escrocheria continuând mascat', se mai precizează în comunicat.

Sindicaliştii susţin că indiferenţa cu care au tratat toate Guvernele post-decembriste industria zahărului a făcut ca astăzi România să mai aibă doar două fabrici funcţionale din cele 33 pe care le avea în 1990.

'Vorbim despre fabrica de la Roman, deţinută de grupul austriac Agrana (austriecii au închis deja producţia unei fabrici la Buzău în vara lui 2024) şi fabrica de la Luduş, deţinută de d-na Mihaela Neagu. Cel mai probabil că într-un timp relativ scurt şi aceste două unităţi se vor închide pentru că astăzi statul a avut grijă să transforme cultura sfeclei de zahăr în una nerentabilă. Fermierii sunt penalizaţi dacă oferă sfeclă cu conţinut de zahăr sub 16% şi pierd subvenţia dacă realizează sub 26 de tone de sfeclă la hectar, în condiţiile în care vorbim despre nişte ani extrem de secetoşi, iar lipsa culturilor irigate şi-a pus amprenta. În aceste condiţii, nici nu este de mirare că suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr s-au redus de la un an la altul. Cu toate aceste, investitoarea ne vorbeşte despre încheierea unor contracte cu fermierii de sfeclă din zona Bod, numai că numărul acestora şi al suprafeţelor cultivate a scăzut dramatic', se mai arată în documentul citat.

Potrivit sursei, în urmă cu 15-20 de ani, o Ordonanţă a Guvernului a permis trecerea unor suprafeţe de teren din extravilan în intravilan.

'Şi aşa, în toată zona Bodului au dispărut suprafeţe uriaşe cultivate cu sfeclă, apărând în locul lor case, blocuri, spre bucuria şi interesul primarilor. Atragem atenţia că nepăsarea şi dezinteresul faţa de fermierii români pot conduce la o criză mare în ceea ce priveşte materia primă necesară industriei alimentare româneşti, aşa cum astăzi am ajuns să importăm 80% din carnea de porc, sau să cultivăm 10% din suprafeţele cultivate cu roşii, ardei, castraveţi, usturoi etc. în urmă cu 15 ani. Absenţa unor programe de dezvoltare a agriculturii româneşti pe termen mediu şi lung nu face altceva decât să transforme această ţară dintr-o ţară cu un potenţial agricol uriaş, într-o ţară importatoare atât de materie primă, cât şi de alimente. Dezinteresul politicienilor faţă de fermierul român a condus ca astăzi, pe rafturile magazinelor, să avem 70% produse alimentare din import', subliniază Sindalimenta.

Sindicaliştii susţin că 'minciunile celor ce conduc astăzi destinele ţării, absenţa creării unor locuri de muncă în cele două sectoare ale economiei româneşti pentru a produce şi exporta produs finit şi nu materie primă, măsurile aberante luate nu fac altceva decât să distrugă şi să încurajeze evaziunea fiscală şi corupţia'. AGERPRES