Județul Timiș se confruntă cu pierderi uriașe în agricultură din cauza secetei
Seceta prelungită din ultimele trei luni a compromis între 40% și 70% din culturile înființate în această primăvară în județul Timiș, potrivit estimărilor autorităților locale. Cele mai mari pierderi sunt raportate la porumb și floarea-soarelui, două dintre principalele culturi din zonă.
Articol de Petruț Mazilu, 20 August 2025, 10:15
Fermierii afectaţi pot trimite înştiinţări către primăriile aferente până cel târziu 15 octombrie inclusiv, doar pentru culturile înfiinţate în această primăvară, procesele verbale de calamitate urmând să se întocmească până la 30 noiembrie, cel târziu.
'Judeţul Timiş a fost grav afectat de temperaturile ridicate din cursul lunilor iunie, iulie şi august, în care s-a localizat puternic seceta pedologică la culturile agricole înfiinţate în primăvara acestui an. Am în vedere, în special, culturile de porumb (105.000 ha), floarea soarelui (82.000 ha) şi soia (18.000 ha). Culturile de porumb şi floarea soarelui prezintă aspecte vizibile de vătămare, de arsură, cauzată de seceta pedologică şi atmosferică. La aceste culturi vor fi pierderi totale sau parţiale', spune Codruţ Călin Ancheş, directorul Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Timiş, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, culturile de porumb prezintă talie redusă, ştiuleţi neformaţi, iar datorită căldurii extrem de ridicate din luna iulie, procesul de polenizare nu a putut avea loc, chiar dacă s-a format ştiuletele, acesta prezintă o cantitate foarte redusă de boabe. Şi culturile de floarea soarelui prezintă talie redusă, inflorescenţă de mărime mică şi mijlocie şi boabe seci.
'Deşi fermierii au respectat tehnologia de cultivare a culturilor de porumb şi floarea soarelui, perioada optimă, densităţile de semănat, aplicarea îngrăşămintelor şi a pesticidelor asupra culturilor, seceta va influenţa considerabil producţiile din anul acesta. DAJ Timiş a început imediat (...) evaluarea culturilor afectate pentru a putea veni în sprijinul fermierilor pentru eliberarea terenului agricol. În urma Rapoartelor operative trimise de către unităţile administrativ-teritoriale (UAT) din judeţ, s-au desfăşurat constatări pentru pagubele produse de seceta pedologică în 30 de UAT-uri, procesul de evaluare fiind în dinamică. Din procesele verbale întocmite până acum, rezultă un procent (afectat, n.r.) cuprins între 70% - 80% pentru cultura de porumb, iar pentru cultura de floarea soarelui, între 40% - 70%. Conform legislaţiei, dacă fermierul doreşte eliberarea terenului înaintea evaluării pagubei de către comisia de specialitate, are obligaţia de a lăsa 5% din suprafaţa declarată pentru a se face o evaluare produsă de calamitate', detaliază directorul DAJ, Codruţ Călin Ancheş.
Pe de altă parte, seceta a afectat şi cursurile de apă din bazinul hidrografic administrat de Administraţia Bazinală Apele Banat (ABAB).
Lacul Surduc, cu o suprafaţă de 460 de hectare şi care reprezintă principalul rezervor de apă pentru irigaţii şi populaţie, inclusiv a municipiului Timişoara, are acum coeficientul de umplere de 78% (aproape 19 milioane de metri cubi), spune purtătorul de cuvânt al ABAB, Sorina Neaga.
Râul Moraviţa, în arealul staţiei hidrometrice Moraviţa prezintă secare, iar la Şemlacu Mare, băltire. În bazinul hidrografic Bega, pe râul Chizdia în arealul Ghizela prezintă secare, iar pe râul Hăuzeasca, la Fârdea, băltire. În bazinul hidrografic Timiş, pe râul Şurgani, la Chevereş, este băltire, iar pe râul Tău, la Soceni, băltire.
În bazinul hidrografic Bârzava, pe râul Vornic, la Ramna, este secare. În bazinul hidrografic Bega Veche, pe râul Bega Veche, la Pişchia şi Cenei este secare, la fel ca şi pe râul Apa Mare, la Satchinez şi Becicherecul Mic. În bazinul hidrografic Caraş, râul Ciornovăţ prezintă băltire la Comorâşte, la fel ca şi râul Ciclova, la Vrăniuţ.
