Neonicotinoidele rămân interzise în România

Anul acesta, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de a menține interdicția privind utilizarea neonicotinoidelor a produs un val de reacții în rândul fermierilor, apicultorilor și susținătorilor agriculturii ecologice.

Liliana Piron, director executiv al Patronatului Român al Agricultorilor (PAR), invitată recent în emisiunea „Viața la Țară”, realizată de Violeta Anghel, a explicat implicațiile deciziei.

„Mă aflu chiar în mijlocul câmpului, în timpul unei monitorizări.

Decizia ICCJ, anunțată pe 18 martie, nu este una de anulare definitivă, ci o suspendare a efectelor autorizațiilor de urgență. Practic, însă, efectele sunt similare anulării, deoarece aceste autorizații expiră pe 19 mai,” a precizat Liliana Piron.

Pe de altă parte, organizațiile Eco Ruralis și Roma Peace au inițiat și o acțiune în anularea acestor autorizații, urmând ca pe 14 mai să aibă loc un termen pe fond. Piron atrage însă atenția asupra faptului că decizia europeană s-a bazat pe „principiul precauției” și nu pe studii concludente de câmp. „Albina nu se întâlnește în natură cu concentrații atât de mari de substanță activă. Studiile invocate au fost realizate în laborator, nu în condiții reale.”

Fermierii români, spune ea, se confruntă deja cu probleme majore, mai ales în zone precum Dobrogea, unde dăunătorul Danimecus viraticolis a atins densități record.

„În Ucraina, pragul economic de dăunare e de 1-2 insecte/metru pătrat. La noi, în Dobrogea, am avut și până la 200. E ca și cum ai avea un singur gândac în bucătărie față de o invazie. Evident că reacționezi.”

Alternativele existente nu par a fi o soluție reală. „Am discutat cu fermieri care au folosit produse alternative. Din păcate, nu rezistă. Au fost nevoiți să reînsămânțeze culturile, pierzând din start 30% din producție, ieșind din perioada optimă de semănat.”

Situația nu este izolată. Piron menționează că autoritățile române au cerut modificarea regulamentelor europene pentru ca tratamentele la sămânță să fie permise acolo unde pragurile economice de dăunare sunt depășite. România a fost deja auditată de EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară), rezultatul fiind că a respectat condițiile impuse. „Nu tratăm culturile în vegetație, substanțele nu sunt folosite la discreție. Procesatorii autorizați fac aceste tratamente, nu fermierii acasă.”

Între timp, fermierii români trebuie să se adapteze, iar discuțiile continuă la nivel european și național. „Agricultura de precizie și practicile agroecologice sunt soluții de viitor, dar până atunci, fermierii au nevoie de sprijin real,” a încheiat Liliana Piron.