Pomicultura între dificultăți și speranțe: Florin Chiuță, despre munca din livadă și provocările ultimilor ani
Pomicultura rămâne unul dintre domeniile agricole cel mai greu încercate, în ciuda potențialului pe care îl are în România. Lipsa unui sprijin constant, schimbările climatice tot mai accentuate și costurile ridicate fac ca rezultatele să fie greu de atins. Cu toate acestea, există exemple care demonstrează că perseverența și adaptarea pot transforma un teren părăsit într-o afacere viabilă.
Articol de Ramona Alexandrescu, 02 Februarie 2026, 11:13
Un astfel de exemplu a fost prezentat în cadrul emisiunii Viața la țară, unde Florin Chiuță a fost invitatul realizatoarei Violeta Anghel.
Tânărul pomicultor din comuna Priboeni, județul Argeș, cunoscut pentru faptul că a reușit să construiască de la zero un business în pomicultură, a vorbit deschis despre anul agricol care tocmai s-a încheiat și despre perspectivele pentru perioada următoare.
Potrivit acestuia, anul 2025 a fost unul extrem de dificil, nu doar pentru ferma sa, ci pentru majoritatea producătorilor de fructe.
Producțiile au fost slabe sau aproape inexistente, în unele zone, ceea ce a dus inevitabil la creșterea prețurilor. „A fost un an greu atât pentru producători, cât și pentru consumatori. Puține fructe înseamnă costuri mai mari și presiune pe toată piața”, a explicat Florin Chiuță.
În contrast, începutul lui 2026 aduce un val de optimism în rândul pomicultorilor. Precipitațiile abundente și temperaturile scăzute din lunile de iarnă sunt considerate benefice pentru pomii fructiferi, menținându-i în repaus vegetativ și reducând riscul înghețurilor târzii de primăvară.
Chiar și în condiții meteo dificile, lucrările în livadă continuă. Tăierile de iarnă și pregătirea pomilor sunt esențiale pentru un an agricol reușit.
În fața unui climat tot mai imprevizibil, fermierii sunt nevoiți să adopte măsuri preventive.
La ferma din Priboeni, ramurile rezultate din tăieri sunt tocate și așezate strategic, pentru a putea fi folosite la crearea perdelelor de fum în nopțile cu risc de îngheț.
De asemenea, se lasă intenționat mai mult rod pe pomi, astfel încât pierderile să poată fi compensate. Tratamentele anti-îngheț completează acest set de măsuri, chiar dacă eficiența lor nu este întotdeauna garantată.
Florin Chiuță este cunoscut și pentru deschiderea cu care își împărtășește experiența tinerilor interesați de agricultură.
Tânărul, care a pornit afacerea în 2013, cu o investiție modestă, de aproximativ 3.000 de euro, pe un teren nelucrat, a ajuns să dezvolte o fermă modernă, dotată cu utilaje achiziționate inclusiv prin fonduri europene.
În 2025, cifra de afaceri a fost una modestă, sub 100.000 de euro, insuficientă pentru mai mult decât acoperirea cheltuielilor curente. Anii anteriori, însă, au arătat că potențialul există, iar 2024 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru fermă.
Pomicultorul a atras atenția asupra sprijinului guvernamental anunțat pentru suprafețele afectate, exprimându-și speranța că despăgubirile promise vor ajunge la fermieri. Totodată, a ridicat problema culturilor de căpșuni, care, deși afectate de aceleași condiții, nu sunt incluse în schemele de sprijin.
