Prima reuniune a Consiliului Laptelui în teritoriu. Fermă din Buzău devine locul de dezbatere pentru viitorul fermelor de lapte

Reuniunea a fost organizată sub patronajul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a adus împreună reprezentanți ai fermierilor și ai structurilor principale din cadrul ministerului, inclusiv ministrul agriculturii, domnul Florin Barbu.

În cadrul emisiunii "Viața la Țară", realizatoarea Tatiana Mircea l-a invitat pe domnul Ionuț Lupu, directorul executiv al Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein.ro, pentru a detalia discuțiile și concluziile acestei întâlniri de lucru.

Domnul Lupu a explicat că reuniunea a avut ca scop identificarea principalelor măsuri care să vină în sprijinul fermierilor din zona de zootehnie, într-un context în care aceștia se confruntă cu numeroase provocări legate de investiții, bunăstarea animalelor și dificultățile economice.

Principalele puncte de pe agenda reuniunii au fost ajustarea ecoschemelor, schemele de subvenții pentru bunăstarea vacilor de lapte, precum și identificarea unor noi linii de finanțare. Printre temele centrale s-a numărat sprijinul pentru bunăstarea vacilor de lapte, un program care prevede o serie de pachete menite să îmbunătățească condițiile de viață ale animalelor.

- Sănătatea ugerului este un aspect esențial pentru producția de lapte de calitate și pentru menținerea sănătății animalelor. Ministerul a introdus măsuri pentru monitorizarea stării de sănătate a ugerului la vacile de lapte, cu scopul de a preveni afecțiunile care pot afecta calitatea laptelui.

- Confortul animalelor se referă la condițiile de creștere, inclusiv adăpostirea și igiena. Asigurarea unui mediu confortabil, cu podele curate și spații de odihnă adecvate, este o măsură obligatorie pentru fermierii care beneficiază de subvenții.

- Curățarea periodică a unghiilor este vitală pentru prevenirea bolilor de copită și pentru a asigura bunăstarea generală a vacilor.

- Furajul de calitate este un nou pachet pentru care Ministerul Agriculturii a notificat Comisia Europeană, prevăzând acordarea unui sprijin financiar de 55 euro pe cap de animal, cu condiția ca fermierii să asigure un furaj de calitate pentru vaci. Acest sprijin vine cu obligații pentru fermieri, aceștia fiind nevoiți să demonstreze prin analize periodice calitatea furajului oferit.

Domnul Ionuț Lupu a detaliat și dificultățile specifice cu care se confruntă fermierii în prezent.

- Bugetul insuficient pentru sprijinul cuplat la porumb siloz reprezintă o problemă acută în zona sprijinului financiar pentru fermierii care produc porumb destinat silozului. Începând cu anul 2024, s-a introdus această schemă de sprijin, însă bugetul alocat, de 4,6 milioane de euro, este insuficient pentru cererile depuse, care acoperă aproximativ 48.000 de hectare față de cele 20.000 bugetate inițial. Situația este agravată de seceta din acest an, care a afectat recolta de porumb pentru siloz, obligând fermierii să achiziționeze furaje din alte surse, ceea ce aduce costuri suplimentare.

Soluția propusă este ca Ministerul Agriculturii să identifice modalități de suplimentare a bugetului pentru a veni în ajutorul fermierilor, astfel încât aceștia să își poată asigura hrana pentru animale.

- Necesitatea introducerii unei noi ecoscheme, care să vizeze creșterea cu 15% a suprafeței destinate tineretului de reproducție, a fost discutată ca o măsură asemănătoare cu schema pentru tineretul la îngrășat. Aceasta ar veni în sprijinul fermierilor pentru a-și dezvolta efectivele de animale și a crește productivitatea fermelor de lapte.

- Solicitările din partea traderilor de animale au fost observate de fermierii români, care au remarcat un interes crescut din partea traderilor și a fermierilor din alte țări precum Cipru, Turcia și Republica Moldova pentru achiziționarea de juninci pentru reproducție. Sprijinul actual acordat prin ajutorul de minimis este adesea utilizat pentru achiziția de animale din alte țări.

Soluția propusă constă în introducerea unei măsuri de sprijin pentru achiziția de material seminal sexat, care ar crește probabilitatea obținerii de juninci în proporție de 70-80% în urma însămânțărilor. Această măsură ar permite dezvoltarea efectivelor de vaci pentru reproducție în România și ar reduce dependența de importul de animale.

- Modelul italian a fost prezentat ca exemplu de domnul Lupu, subliniind necesitatea de a învăța din succesul altor țări. Italia a reușit, prin introducerea creditului fiscal în zootehnie, să treacă în doar cinci ani de la statutul de importator la cel de exportator de lapte. Consolidarea fermelor de vaci și sprijinirea producătorilor au fost factorii cheie în această reușită.

Sectorul creșterii vacilor de lapte în România are un potențial uriaș, însă se confruntă cu numeroase obstacole legate de finanțare, condiții administrative și lipsa unor decizii curajoase la nivel guvernamental. Domnul Ionuț Lupu a atras atenția asupra necesității implicării mai active a Ministerului Agriculturii, dar și a altor ministere precum Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei, pentru a crea un cadru favorabil dezvoltării fermelor de lapte în România.

În încheiere, mesajul a fost unul optimist, accentuând importanța consumului de lapte produs în România și reducerea dependenței de importurile din Uniunea Europeană sau alte state. Pentru a atinge acest obiectiv, este esențial ca fermierii să beneficieze de sprijin adecvat și să aibă acces la aceleași condiții de acțiune în piață precum colegii lor din alte țări europene.

Reuniunea Consiliului Laptelui la ferma din comuna Amar a fost un pas important în direcția identificării soluțiilor pentru sectorul laptelui, însă este nevoie de acțiuni concrete și coordonare între diversele structuri ministeriale pentru a valorifica potențialul acestui domeniu în România.