România importă 90% din peștele consumat

Prezent în emisiunea „Viața la țară”, realizată de Tatiana Mircea, președintele Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, Marian Avram, a vorbit despre realitățile și perspectivele sectorului piscicol din România, dar și despre nevoia urgentă de dezvoltare a acvaculturii ca alternativă sustenabilă.

In 2023 s-au înregistrat: 3.830 tone pescuit comercial din ape interioare, 2.527 tone – pescuit din Marea Neagra si 11.300 tone – producție din acvacultură.

„Orientarea europeană și mondială este să nu mai punem presiune pe rezervele naturale, ci să dezvoltăm acvacultura. Iar România are un potențial uriaș în acest sens”, a declarat Marian Avram.

Conform AMPA, accentul trebuie pus pe creșterea producției piscicole în ferme, atât în zonele de ape dulci cât și în Marea Neagră. Un exemplu de succes este o fermă din județul Alba, care produce 600 de tone de păstrăv într-un singur ciclu.

„Dorim ca până în 2030 să ajungem la 20.000 de tone de pește provenit doar din acvacultură la Marea Neagră. Deja am concesionat 10 arii marine: șapte pentru pește și trei pentru moluște bivalve”, a mai explicat președintele AMPA.

Un alt obiectiv al autorităților este promovarea păstrăvului somonat, o specie ce oferă randament rapid și un preț competitiv.

„Turcia produce 100.000 de tone de păstrăv somonat anual. Prețul la fermă este de 22,5 lei/kg – comparabil cu crapul românesc. Putem concura cu această specie și pe piața internă, dar și în procesare”, a subliniat Marian Avram.

Discrepanța dintre prețurile practicate de fermieri și cele din piețe este una semnificativă. De exemplu, șalăul are un preț mediu declarat de 22 lei/kg la poarta fermei, dar în piață ajunge chiar și la 70 lei/kg.

„Fermierii declară aceste prețuri prin chestionare oficiale. Din păcate, de la poarta fermei până la raft, prețul se triplează. De aceea, susținem procesarea și desfacerea directă de către producători, dar e greu să cerem unui fermier să fie și vânzător, și distribuitor”, a spus Avram.

Deși fermierii beneficiază de unele subvenții – precum ajutorul pentru motorină și despăgubirile de 100 euro/hectar în zonele protejate – autoritățile recunosc că este nevoie de mai mult sprijin pentru ca producătorii români să-și creeze propriile lanțuri de desfacere.

România consumă mult pește, dar produce prea puțin. Soluția? Dezvoltarea acvaculturii, investiții în ferme moderne, sprijin real pentru procesare și o campanie de educare a consumatorului pentru a alege produsele locale.

„Vrem să oferim românilor pește crescut aici, sănătos, gustos și accesibil. Nu e ușor, dar se poate cu voință, strategie și colaborare între instituții, fermieri și piață”, a conchis Marian Avram.