Specii noi, adaptate la condiţiile Mării Negre: dorada, păstrăvul curcubeu, lavracul şi stridia

Cercetările recente subliniază potenţialul enorm al Mării Negre pentru dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii şi pentru noi oportunităţi comerciale în sectorul piscicol.
Sub conducerea Dr. Victor Niţă, Şef Departament Resurse Marine Vii şi a Dr. Magda Nenciu, echipa de cercetare a înregistrat succese notabile în adaptareaşi creşterea unor specii de peşti şi moluşte cu valoare comercială, direct în apele Mării Negre.
Potrivit Institutului, adaptarea reprezintă procesul prin care o specie de organism viu, obişnuită cu un anumit mediu, este adaptată treptat la condiţiile unui mediu nou. În cazul nostru, este vorba despre adaptarea speciilor de peşti şi moluşte din Marea Mediterană sau Adriatică, ori din ape dulci, la specificul apei Mării Negre (salinitate, temperatură, compoziţie chimică etc.). Succesul aclimatizării este esenţial pentru viabilitatea fermelor de acvacultură şi pentru a asigura o producţie sănătoasă şi profitabilă.
Specii cu potenţial comercial, adaptate cu succes la condiţiile Mării Negre
Dorada (Sparus aurata)
Două sute de juvenili proveniţi din Marea Adriatică au fost transferaţi şi crescuţi în apă din Marea Neagră, înregistrând o rată de supravieţuire de 100%. Aceştia au atins o biomasă medie de peste 500 de grame în doar 10 luni. Studiile sugerează că dorada este pretabilă pentru creştere în sezonul cald, cu potenţial comercial ridicat şi posibilitatea de rotaţie sezonieră cu păstrăvul pentru optimizarea utilizării facilităţilor.
Lavracul (Dicentrarchus labrax)
Două sute de juvenili din Marea Mediterană, transferaţi şi crescuţi în Marea Neagră, au avut de asemenea o supravieţuire de 100%, depăşind 350 de grame în 10 luni. Spre deosebire de doradă, lavracul tolerează şi temperaturile scăzute, deschizând perspective pentru o producţie extinsă pe parcursul anului.
Păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss)
O sută de juvenili, proveniţi dintr-un râu de munte (Cheia, Prahova), au fost adaptaţi şi crescuţi în Marea Neagră, demonstrând o creştere de până la 2,5 ori mai rapidă comparativ cu mediul de apă dulce. După procesul de somonare, aceştia au atins peste 1 kg în doar 7 luni. Acest rezultat remarcabil subliniază potenţialul enorm pentru producţia de păstrăv de dimensiuni mari, ce are calităţi similare somonului, pentru piaţa locală şi nu numai.
Midii (Mytillus galloprovincialis).
INCDM "Grigore Antipa" a oferit suport ştiinţific esenţial pentru înfiinţarea primei ferme de midii în ape clasificate microbiologic, contribuind activ la procesul de alocare a zonelor destinate acvaculturii la Marea Neagră. Dezvoltarea acvaculturii de midii reprezintă o oportunitate comercială importantă, având în vedere cererea crescândă pentru fructe de mare proaspete.
Stridii (Magallana gigas)
Stridia japoneză este testată cu succes în diverse variante de cuşti. Exemplarele aduse din Veneţia au depăşit 35 de grame în 7 luni, iar raportul carne/cochilie a atins chiar şi 30%, semnificativ mai mult decât media obţinută în alte mări.
Un pas important este proiectarea, realizarea şi lansarea primei instalaţii de cercetare în acvacultură marină din România, un sistem long-line de 50 de metri amplasat în Baia Mamaia, pe izobata de 14 metri.
Succesul în creşterea stridiilor deschide noi perspective pentru o nişă de piaţă de lux, cu un potenţial economic considerabil.
"Aceste rezultate spectaculoase demonstrează nu doar viabilitatea, ci şi potenţialul foarte mare al acvaculturii marine în Marea Neagră," a declarat Dr. Victor Niţă, Şef Departament Resurse Marine Vii la INCDM "Grigore Antipa". Suntem martorii unor creşteri remarcabile ale speciilor testate, în special la păstrăvul curcubeu şi stridii, care depăşesc chiar şi performanţele înregistrate în mediile lor de origine sau în alte regiuni. Munca noastră de cercetare nu este doar academică. Aceasta pune bazele unei industrii locale puternice şi sustenabile, capabile să ofere produse proaspete, de calitate superioară şi să contribuie la securitatea alimentară a României. Suntem deosebit de încântaţi de succesul instalaţiei noastre de cercetare long-line, care ne permite să continuăm experimentele la o scară relevantă"ť, a declarat Dr. Victor Niţă, Şef Departament Resurse Marine Vii la INCDM "Grigore Antipa".

RADOR