Cum ar trebui să numim alimentele obținute din celule animale?

Definirea terminologiei ca prim pas în siguranța alimentelor
Cum ați numi un aliment care este obținut prin cultivarea celulelor animale într-un rezervor? Mai este „friptură” sau „pui” dacă vă oferă o experiență similară în ceea ce privește gustul și nutrienții, dar nu necesită uciderea animalelor sau a păsărilor de curte pentru a le servi? Pentru ca noi să știm exact ce primim, este clar că numele pe care îi dăm este important. De asemenea, crucial este modul în care terminologia joacă în procesul de asigurare a siguranței alimentelor.
Întrebarea nomenclaturii este doar una dintre problemele apărute pe măsură ce acest ultim domeniu al căutării omenirii pentru noi forme de proteine se intensifică. Lăsând la o parte dezbateri, aproximativ 100 de companii din aproximativ o duzină de țări au început să producă hrana, una care le vinde deja consumatorilor.

Deci discuția despre siguranța alimentară nu poate aștepta.
La o consultare a experților convocată de Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în noiembrie 2022, tema discuțiilor a fost cum să ne asigurăm că aceste tipuri de alimente sunt sigure.
Dar, după cum explică Masami Takeuchi, responsabilul FAO pentru Siguranța Alimentară, înainte de a putea începe să faceți asta, trebuie să fiți de acord cu privire la cum să numiți lucrul pe care îl discutați. „Pentru orice discuție, trebuie întotdeauna să începem cu a cădem de acord asupra nomenclaturii. Dacă nu folosim aceleași cuvinte sau aceleași limbi, nu vom putea vorbi unul cu celălalt.”

Ce este într-un nume?
De aceea, unul dintre rapoartele întocmite de FAO pentru consultare s-a concentrat pe problema terminologiei, analizând care termeni au fost cei mai folosiți de către ce sectoare și examinând argumentele pro și contra acestora.
Există o serie de nume în joc, inclusiv carne „artificială”, „crescut în laborator”, „falsă” sau „curată”. Unele dintre ele poartă în mod clar judecăți de valoare. Altele, cum ar fi „de cultură” sau „cultivate”, ar putea crea o potențială confuzie cu produsele existente, cum ar fi peștele de crescătorie sau fructele de mare.
O altă provocare este că mai mulți dintre termeni trebuie folosiți ca calificativi înaintea cuvântului „carne” pentru a evita să fie prea vagi. Acest lucru poate da naștere la întrebări despre dacă produsul trebuie reglementat ca carne - cu toate cerințele religioase sau de altă natură pe care acest tip de alimente le aduce cu el în unele țări. Cum se încadrează aceste alimente noi în regulile dietetice halal și cușer, de exemplu?
Analiza FAO a întrebării de terminologie sugerează că cea mai bună alegere de formulare, deocamdată, pare să fie alimentele „pe bază de celule”, spune Takeuchi, deși spune că Organizația păstrează o minte deschisă în privința asta.
Oamenii de știință din multe țări au lucrat la alimente pe bază de celule de mai bine de un deceniu. Unul a aprobat deja hrana pentru consum uman; deci, discuția despre siguranța alimentară nu poate aștepta.

Toată lumea este o piață
Chiar dacă oamenii de știință lucrează la alimente de mai bine de un deceniu, cu zeci de companii implicate, de acum, doar Singapore a aprobat hrana pentru consum uman din 2020, sub formă de pui „de cultură” (termenul ales de țară). nuggets, care au fost servite unor consumatori entuziaști la evenimente exclusive de degustare. Deci, nu este o coincidență faptul că orașul-stat din Asia de Sud-Est a fost locul de desfășurare a consultărilor din noiembrie.
Dar, în timp ce discuțiile despre siguranță și terminologie avansează, cât de departe suntem de disponibilitatea pe scară largă a acestui tip de produs în supermarketurile globale? Nu este surprinzător că fiecare țară trebuie, în primul rând, să-și dea seama cum să numească alimentele înainte de a se putea ocupa de sarcina de a le reglementa. Apoi, FAO și OMS, prin Comisia Codex Alimentarius, sunt acolo pentru a ajuta cu sfatul științific necesar pentru reglementare, întreprinzând pașii meticuloși necesari pentru a identifica potențialele pericole și a analiza riscurile.
Ca și în cazul oricăror alimente, să nu mai vorbim de cele noi, este un proces în mai multe etape, dar „Există o nevoie imediată de a ne asigura că toată lumea are o metodologie pentru a asigura siguranța acestui tip de alimente”, spune Takeuchi. „Dacă nu este sigur, atunci nu are rost”, adaugă ea.
FAO și OMS, prin Comisia Codex Alimentarius, identifică pericolele și riscurile potențiale și oferă sfaturi științifice pentru a se asigura că orice aliment este, în primul rând, sigur. ©FAO/Oded Antman

Sustenabilitate: A fi sau a nu fi?
Cu alimentele pe bază de celule din ce în ce mai mult pe ordinea de zi, chiar dacă nu sunt încă pe rafturi, există în mod natural tot felul de întrebări, speranțe și temeri în jurul lor. Ar putea ele oferi o sursă alternativă durabilă de proteine animale în cazul unei epidemii la scară largă pentru animale sau păsări de curte? Ar putea ele ajuta la atenuarea presiunii asupra sectorului zootehnic cauzată de creșterea cererii consumatorilor? Ar putea fi aceasta o victorie pentru bunăstarea animalelor? Pe scurt, este prea devreme pentru a spune. Evaluarea multor aspecte ale alimentelor pe bază de celule, cum ar fi impactul lor asupra mediului, utilizarea energiei și a apei, poate fi realizată într-adevăr în mod corespunzător doar pe baza producției la scară largă. Dar asta, desigur, ar avea nevoie de aprobarea de reglementare la scară mai largă, ca să nu mai vorbim de investiții semnificative.
Rezolvarea tuturor problemelor implicate în creșterea producției va fi un proces important în determinarea viitorului alimentelor pe bază de celule. Pe măsură ce mai multe țări încep să aprobe aceste tipuri de produse și producția crește, „acolo vom putea începe să avem o înțelegere mult mai profundă a tuturor problemelor de mediu și de bunăstare a animalelor”, spune Takeuchi.
Deocamdată însă, accentul FAO este clar: siguranța alimentară. „Trebuie să înțelegem cum să asigurăm siguranța produselor și să comunicăm despre aceasta cu oamenii”, conchide Takeuchi.
În mod clar, mai sunt multe de făcut. Dar, pe măsură ce oamenii de știință se luptă cu sarcina de a se asigura că alimentele vor fi benefice și nu dăunătoare pentru consumatori, totul începe cu un nume.

Sursa: https://www.fao.org/

Foto: Pixabay