Fără antibiotice în produsele de origine animală

Medicamentele destinate uzului veterinar nu trebuie, în niciun caz, să servească la îmbunătățirea performanței sau pentru compensarea creșterii deficitare a animalelor, spun deputații europeni, care susțin limitarea utilizării profilactice a substanțelor antimicrobiene (ca măsură preventivă, în absența semnelor clinice de infecție) pentru animale și, numai dacă este justificată, de către un medic veterinar.
În vederea combaterii rezistenței la antibiotice, legea revizuită ar abilita Comisia Europeană să desemneze substanțe antimicrobiene care urmează să fie rezervate exclusiv tratamentului uman.

Pentru a încuraja cercetarea în domeniul antimicrobian, deputații europeni susțin stimulentele, aici fiind incluse perioade mai lungi de protecție a documentației tehnice care reglementează noile medicamente, protecția comercială a substanțelor active inovatoare, precum și protecția investițiilor semnificative în informații care ar putea duce la îmbunătățirea unui produs antimicrobian sau la păstrarea acestuia pe piață.

Deputații europeni și-au oferit de asemenea sprijinul prin susținerea unui raport întocmit de dl. Claudiu Ciprian Tănăsescu - europarlamentar, care propune îmbunătățirea procedurii de autorizare a introducerii pe piață a produselor medicamentoase destinate uzului veterinar și disocierea acestora de medicamentele pentru uz uman.

Ambele rapoarte au fost aprobate prin vot deschis. Deputații au votat, de asemenea, pentru inițierea negocierilor cu Consiliul Europei cu scopul de a ajunge la un acord final cu privire la aceste propuneri.
Obiectivele proiectului de lege cu privire la agenții antimicrobieni sunt interconectate și urmăresc:
• să crească disponibilitatea produselor medicinale pentru uzul veterinar;
• reducerea sarcinilor administrative;
• stimularea competitivității și inovației;
• îmbunătățirea funcționării pieței interne;
• aducerea la cunoștință a riscului reprezentat de rezistența la medicamentele antimicrobiene.

Centrul European pentru Controlul Bolilor a avertizat recent că bacteriile identificate la oameni, produse alimentare și animale continuă să prezinte rezistența la cele mai utilizate antimicrobiene. Oamenii de știință spun că rezistența la ciprofloxacină, un agent antimicrobian extrem de important pentru tratarea infecțiilor umane este foarte mare în Campylobacter, reducând astfel opțiunile unui tratament eficient al infecțiilor alimentare severe. Bacteria Salmonella, rezistentă la cele mai multe medicamente existente, continuă să se răspândească în toată Europa.

"Rezistența la antibiotice este o bombă cu ceas. Parlamentul European are puterea de a ajuta la dezamorsarea acesteia prin împiedicarea agricultorilor de a hrăni animalele sănătoase cu antibiotice. Această practică este din ce în ce mai uzitată, prin urmare, este o reală amenințare asupra sănătății publice. Dacă nu facem nimic, ar putea fi prea târziu și leziunile benigne ar putea deveni mortale din nou. Antibioticele trebuie să rămână eficiente pentru a salva viața pacienților care au infecții bacteriene grave. Deputații europeni trebuie să restrângă și, dacă este necesar, să interzică utilizarea medicamentelor în efectivele de animale, astfel încât acestea să poată continua să aibă efectul scontat în cazul tratării oamenilor.
Parlamentul ar trebui să sprijine formarea unui baze de date la nivelul UE cu privire la motivul și modul în care sunt utilizate antibioticele. Astăzi știm cât de multe antibiotice sunt vândute în UE, dar aceste cifre spun doar jumătate din poveste. Nu se precizează ce animale primesc antibiotice și în ce doză". Monique Goyens, directorul general al BEUC.

Datele statistice referitoare la rezistența la antibiotice ne oferă o imagine îngrijorătoare privind acest fenomen:
• Autoritatea europeană de siguranță a alimentelor EFSA, în raportul său din ianuarie 2015, a arătat că tratamentele cu antibiotice se dau întregului efectiv de animale în 91% din cazuri, și doar 9% pentru tratament individual. (ECDC/EFSA/EMA Raport comun privind consumul de agenți antimicrobieni și cazuri de rezistență antimicrobiană la bacteriile prezente la oameni și animalele de consum)
• Aproape 50% din antibioticele din întreaga lume sunt utilizate în zootehnie și avicultură. Cu peste 100.000 de restaurante în lume, firmele McDonald’s, Subway și KFC sunt în măsură să-și folosească enorma putere de achiziție pentru a genera schimbări în lanțul de aprovizionare. (sursa – Consumers International)
• În Statele Unite ale Americii, 80% din consumul total de antibiotice se folosește pentru a stimula creșterea în greutate a animalelor și a preveni anumite infecții de natură bacteriană. De asemenea, în SUA rezistența antimicrobiană generează costuri medicale anuale de 20 de milioane de $. (sursa – Consumers International)
• În ciuda preocupărilor la nivel mondial privind utilizarea în exces a antibioticelor, acest fenomen se va amplifica cu 60% până în anul 2030, adică va crește de la 63.200 tone în 2010 la 105.600 tone în 2030 (sursa – Consumers International).
• Organizația Mondială a Sănătății avertizează că riscăm să intrăm într-o eră post-antibiotice, în care rezistența la antimicrobiene va produce mai multe decese decât cancerul (Raport Grossetete MEP).
Consumers International, vocea consumatorilor la nivel global, face apel către lanțurile de fast-food în vederea opririi vânzării de carne tratată cu antibiotice către consumatori. Mai mulți membri BEUC s-au alăturat mișcării consumatoriste în încercarea creșterii gradului de conștientizare în rândul producătorilor/procesatorilor de carne de pericolele folosirii antibioticelor pe animale sănătoase, cât și în rândul consumatorilor.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Consumatorilor – 15 martie 2016, Asociația Pro Consumatori (fostă Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România) membră în CI și BEUC s-a alăturat acestui demers prin lansarea unei campanii de conștientizare a crescătorilor de animale și a prestatorilor, asupra efectelor folosirii excesive a antibioticelor în zootehnie și avicultură, militând pentru reducerea cantității de antibiotice regăsite în farfuriile consumatorilor.

„Folosirea excesivă a antibioticelor în zootehnie și avicultură joacă un rol fundamental în creșterea rezistenței față de acest tratament care a atins un nivel îngrijorător în întreaga lume. Organizația Mondială a Sănătății a atras atenția asupra faptului că, în lipsa unor măsuri ferme, lumea riscă să se găsească într-o eră post-antibiotice, o eră în care multe medicamente importante vor înceta să mai aibă efect, o eră în care o infecție banală sau o julitură căpătată la joacă pot duce la grave infecții sau chiar la deces, însemnând în practică un regres la situația din secolele precedente. Aproape jumătate din antibioticele fabricate pe plan mondial sunt utilizate în ferme, în majoritatea cazurilor pentru a stimula luarea în greutate a animalelor sau pentru a se preveni o serie de boli în rândul acestora. Dacă nu se adoptă urgent măsuri legislative în acest domeniu, acest fenomen se va amplifica cu 60% până în anul 2030, adică va crește de la 63.200 tone în 2010 la 105.600 tone în 2030.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, Președinte Asociația Pro Consumatori.

„Lanțurile internaționale de restaurante au ocazia acum să-și folosească puterea în negocierile cu furnizorii, pentru a reduce utilizarea antibioticelor în producția alimentară, dând totodată și un neprețuit exemplu altor firme. Ele pot totodată și să sensibilizeze populația față de o problemă care trebuie să fie abordată cu un grad ridicat de urgenţă. Amanda Long, Director general al organizaţiei Consumers International.