Prin cultivarea de celule animale în boabe de orez, oamenii de știință pregătesc alimente hibride

Acum, oamenii de știință coreeni adaugă o nouă rețetă pe listă - orez cultivat cu carne de vită - prin cultivarea mușchilor și celulelor de grăsime animală în interiorul boabelor de orez. Metoda, prezentată la 14 februarie în revista Matter, are ca rezultat un aliment hibrid nutritiv și gustos care, odată comercializat, ar putea oferi o alternativă proteică mai accesibilă și cu o amprentă de carbon mai mică.
"Imaginați-vă că putem obține toate substanțele nutritive de care avem nevoie din orezul proteic cultivat cu celule", spune primul autor, Sohyeon Park, care a realizat studiul sub îndrumarea autorului corespondent Jinkee Hong de la Universitatea Yonsei din Coreea de Sud.
"Orezul are deja un nivel ridicat de nutrienți, dar adăugarea de celule provenite de la animale îl poate spori și mai mult."
La animale, schelele biologice ajută la ghidarea și susținerea creșterii tridimensionale a celulelor pentru a forma țesuturi și organe.
Pentru a cultiva carne cultivată cu celule, echipa a imitat acest mediu celular - folosind orez.
Boabele de orez sunt poroase și au structuri organizate, oferind o schelă solidă pentru a găzdui celulele derivate din animale în colțuri și crăpături.
Anumite molecule găsite în orez pot, de asemenea, să hrănească și să promoveze creșterea acestor celule, făcând din orez o platformă ideală.
Echipa a acoperit mai întâi orezul cu gelatină de pește, un ingredient sigur și comestibil care ajută celulele să se fixeze mai bine pe orez.
Apoi, celulele stem din mușchi și grăsime de vacă au fost însămânțate în orez și lăsate să se cultive în placa Petri timp de 9-11 zile.
Produsul final recoltat este un orez de vită cultivat celular, cu ingrediente principale care îndeplinesc cerințele de siguranță alimentară și au un risc scăzut de a declanșa alergii alimentare.
Pentru a caracteriza orezul hibrid cu carne de vită, cercetătorii l-au gătit la aburi și au efectuat diverse analize în industria alimentară, inclusiv valoarea nutritivă, mirosul și textura.
Rezultatele au arătat că orezul hibrid are cu 8% mai multe proteine și cu 7% mai multe grăsimi decât orezul obișnuit.
În comparație cu textura lipicioasă și moale tipică, orezul hibrid a fost mai ferm și mai fragil.
Orezul hibrid cu un conținut mai mare de mușchi avea compuși de miros asemănători cărnii de vită și migdale, în timp ce cel cu un conținut mai mare de grăsime avea compuși corespunzători smântânii, untului și uleiului de cocos.
"De obicei, obținem proteinele de care avem nevoie de la animale, dar producția de animale consumă multe resurse și apă și eliberează o mulțime de gaze cu efect de seră", spune Park.
Produsul echipei are o amprentă de carbon semnificativ mai mică, la o fracțiune din preț.
Pentru fiecare 100 g de proteine produse, se estimează că orezul hibrid eliberează mai puțin de 6,27 kg de CO2, în timp ce carnea de vită eliberează 49,89 kg. Dacă ar fi comercializat, orezul hibrid ar putea costa în jur de 2,23 dolari pe kilogram, în timp ce carnea de vită costă 14,88 dolari.
Având în vedere că orezul hibrid pentru carne prezintă riscuri scăzute de siguranță alimentară și un proces de producție relativ ușor, echipa este optimistă în ceea ce privește comercializarea produsului.
Însă, înainte ca orezul să ajungă în stomacul nostru, echipa intenționează să creeze condiții mai bune în bobul de orez pentru ca atât celulele musculare, cât și cele adipoase să se dezvolte, ceea ce poate spori și mai mult valoarea nutritivă.
"Nu mă așteptam ca celulele să se dezvolte atât de bine în orez", spune Park. "Acum văd o lume de posibilități pentru acest aliment hibrid pe bază de cereale. Într-o zi ar putea servi ca hrană de ajutor pentru foamete, rație militară sau chiar hrană spațială."