Răspunsul Băncii Mondiale la creșterea insecurității alimentare

În termeni reali, inflația prețurilor la alimente a depășit inflația globală în 46,7% din cele 167 de țări pentru care sunt disponibile date.
De la ultima actualizare din 30 mai 2024, indicii prețurilor la produsele agricole, la cereale și la export au închis cu 8%, 10% și, respectiv, 9% mai jos. Scăderea prețurilor la cacao (16%) și la bumbac (11%) a condus la scăderea indicelui prețurilor de export. Prețurile porumbului și grâului au închis cu 8% și, respectiv, 23% mai mici, iar orezul a închis la același nivel. Prețurile porumbului sunt cu 28% mai mici, cele ale grâului cu 8% mai mari, iar cele ale orezului cu 18% mai mari de la un an la altul. Prețurile porumbului sunt cu 10% mai mari, prețurile grâului cu 5% mai mici, iar prețurile orezului cu 46% mai mari decât în ianuarie 2020. (A se vedea datele din „foaia roz” pentru indicii prețurilor materiilor prime agricole și alimentare, actualizate lunar).
În cel mai recent raport Hunger Hotspots, care acoperă perioada cuprinsă între iunie și octombrie 2024, Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Programul Alimentar Mondial (PAM) au emis un avertisment comun cu privire la escaladarea crizei de insecuritate alimentară în 18 puncte critice care cuprind 17 țări sau teritorii și un grup regional. Mali, Teritoriile Palestiniene, Sudanul de Sud și Sudanul sunt cele mai îngrijorătoare, iar Haiti este nou adăugat din cauza escaladării violenței din partea grupurilor armate nestatale. Aceste zone se confruntă cu foamete sau sunt expuse unui risc sever, necesitând acțiuni urgente pentru a preveni condițiile catastrofale. Raportul subliniază necesitatea critică de a extinde asistența umanitară în toate cele 18 zone critice pentru a proteja mijloacele de subzistență și a spori accesul la alimente. Intervenția timpurie este crucială pentru a atenua deficitul de alimente și pentru a preveni deteriorarea în continuare a condițiilor de foamete. Comunitatea internațională este îndemnată să investească în soluții integrate care abordează cauzele multidimensionale ale insecurității alimentare, asigurând un sprijin durabil dincolo de răspunsurile de urgență pentru a consolida rezistența și stabilitatea în regiunile afectate.
Un nou raport al Clasificării integrate pe faze a securității alimentare (IPC) confirmă faptul că situația insecurității alimentare din Gaza continuă să fie catastrofală. Riscul ridicat de foamete va persista în întreaga Fâșie Gaza atât timp cât conflictul continuă, iar accesul umanitar este restricționat. Raportul constată că 96% din populație, echivalentul a 2,15 milioane de persoane, se confruntă cu insecuritate alimentară acută (IPC faza 3 sau mai mare), iar 495 000 de persoane se confruntă cu niveluri catastrofale de insecuritate alimentară (IPC faza 5) până în septembrie 2024. Gravitatea situației reamintește necesitatea urgentă de a ne asigura că alimentele și alte provizii ajung la toți oamenii din Gaza. Raportul susține că numai încetarea ostilităților, împreună cu accesul umanitar susținut la întreaga Fâșie Gaza, poate reduce riscul apariției foametei în Fâșia Gaza.
Raportul AMIS Market Monitor pentru luna iunie 2024 evidențiază previziunile inițiale privind producția mondială de cereale publicate în luna mai, subliniind incertitudinea semnificativă, deoarece plantarea multor culturi este în așteptare în emisfera nordică. Raportul analizează validitatea primelor previziuni pentru producția de grâu din 2024/25, pusă acum la încercare de condițiile meteorologice nefavorabile, cum ar fi seceta și înghețul prelungit în regiuni-cheie din Rusia, care afectează așteptările privind randamentul. În consecință, prețurile mondiale la exportul de grâu au crescut în luna mai, ca urmare a îngrijorărilor tot mai mari cu privire la constrângerile de producție, în special în regiunea Mării Negre. Având în vedere rolul esențial al grâului ca aliment de bază cu înlocuitori limitați, țările importatoare monitorizează îndeaproape evoluțiile în ceea ce privește impactul potențial asupra securității alimentare.
În urma invaziei Rusiei în Ucraina, politicile comerciale impuse de țări au luat amploare. Criza alimentară mondială a fost parțial agravată de numărul tot mai mare de restricții comerciale privind alimentele și îngrășămintele impuse de țări cu scopul de a crește oferta internă și de a reduce prețurile. Începând cu 26 iunie 2024, 16 țări au pus în aplicare 22 de interdicții privind exporturile de alimente, iar 8 au pus în aplicare 15 măsuri de limitare a exporturilor.