Serviciile de informații climatice: de la vremea de mâine la recolta de anul viitor

Mai jos, Julian Ramirez - cercetător științific principal în cadrul Alianței pentru Biodiversitate, cu expertiză în adaptarea la variabilitatea climatică și modelarea climatului și a culturilor - oferă informații despre importanța și aplicațiile serviciilor de informații climatice, cu exemple de progrese ale Alliance Bioversity International și CIAT în dezvoltarea și extinderea acestor servicii din ce în ce mai esențiale.
1) CE SUNT MAI EXACT "SERVICIILE CLIMATICE"?
Termenul "servicii de informații climatice" nu este neapărat autoexplicativ. "Serviciile" se referă, de obicei, la furnizarea a ceva tangibil, cum ar fi un serviciu de telefonie mobilă sau un serviciu de energie casnică. Cu toate acestea, și informațiile climatice reprezintă un serviciu, referindu-se la furnizarea de date și cunoștințe pentru a informa procesul de luare a deciziilor în domeniul agricol.

2) CUM ARATĂ SERVICIILE DE INFORMARE CLIMATICĂ PENTRU AGRICULTORI?
Pentru a da un exemplu, să luăm o întrebare-cheie pe care și-o pune orice fermier: "când ar trebui să îmi plantez culturile?". Data optimă pentru plantare depinde de diverși factori, inclusiv de temperatură, de umiditatea solului, precum și de modul în care umiditatea solului se va schimba în zilele următoare și în restul sezonului. Precipitațiile sunt principala sursă de apă pentru irigații pentru mulți fermieri, ceea ce face ca previziunile privind precipitațiile să fie extrem de importante.

Un serviciu de informare climatică poate oferi fermierilor date și instrumente pentru a monitoriza condițiile de pe terenul lor, precum și previziuni meteorologice pe termen scurt și pe termen lung pentru a-i ajuta să aleagă datele de plantare, reducând astfel riscul de eșec al culturilor și crescând șansele de a obține un venit bun în sezonul de recoltă.

3) CUM PUTEM DEPĂȘI PROVOCĂRILE CARE NE ÎMPIEDICĂ SĂ NE ASIGURĂM CĂ FERMIERII BENEFICIAZĂ DE SERVICIILE CLIMATICE?
O provocare persistentă este presupunerea oamenilor de știință și a dezvoltatorilor de servicii că toate informațiile sunt utile pentru fermieri. Această presupunere poate duce la un exces de recomandări, copleșind fermierii și limitând interesul acestora pentru testarea acestor servicii.

Pentru a depăși această abordare de sus în jos, comunitatea științifică trebuie să se orienteze către situații avantajoase pentru ambele părți, în care serviciile climatice sunt concepute cu gândul la utilizatorii finali - fermierii -, urmând principiile de proiectare centrate pe om și participative, abordând direct nevoile imediate ale fermierilor, mai degrabă decât să conceapă serviciile în funcție de interesele dezvoltatorilor.

O a doua provocare este cum să se ajungă la o înțelegere comună a gradului de fiabilitate a predicțiilor climatice, deoarece dezvoltarea serviciilor de informații climatice depinde aproape în întregime de predicții.

Deși previziunile sunt adesea imperfecte, în majoritatea cazurilor, tendințele previzionate - pe baza datelor din trecut - reprezintă o indicație destul de bună a viitorului și, prin urmare, sunt foarte utile.

În general, este mai bine să ai unele informații imperfecte decât să nu ai nicio informație, în același mod în care o vedere încețoșată este preferabilă unei vederi total oarbe.

4) CARE ESTE VIITORUL SERVICIILOR CLIMATICE? CARE SUNT CELE MAI MARI OPORTUNITĂȚI?
Tehnologiile digitale pot deține cheia pentru a face accesibile informațiile climatice în zonele rurale din întreaga lume. Pentru a maximiza aceste tehnologii, folosim o abordare de proiectare centrată pe utilizator pentru a înțelege de ce informații au nevoie utilizatorii și - și mai important - cum pot accesa și înțelege aceste informații. Creăm spații de învățare care permit fermierilor și oamenilor de știință să se întâlnească și să discute despre instrumentele care funcționează în contextele lor; de exemplu: colaborarea cu pastorii etiopieni și dezvoltarea în comun a unei baze de date agricole.

O a doua oportunitate majoră pentru noi este sectorul zootehnic. Am publicat recent o lucrare în Nature Sustainability în care discutăm despre serviciile climatice ca fiind o strategie cheie de gestionare a riscurilor climatice pentru creșterea animalelor în zonele expuse la riscuri climatice. Sistemele de creștere a animalelor sunt mai puțin avansate decât sistemele de cultură în ceea ce privește utilizarea informațiilor climatice pentru luarea deciziilor, dar există un potențial neexploatat pentru serviciile de informații care să sprijine fermierii în ceea ce privește serviciile veterinare, gestionarea hranei și a apei, fluctuațiile pieței și multe altele.

5) CUM SE SCHIMBĂ SERVICIILE ODATĂ CU ACCESUL LA TEHNOLOGIA DIGITALĂ ȘI MOBILĂ?
Accesul din ce în ce mai mare la tehnologia digitală - în primul rând prin intermediul telefoanelor inteligente - permite să se ajungă mai ușor și mai rapid la mai multe persoane și să se ofere un conținut mai variat. Tehnologiile digitale ne oferă, de asemenea, posibilitatea de a grupa sprijinul: Un bun exemplu ar fi gruparea serviciilor climatice și financiare pentru fermierii care doresc să obțină un împrumut mic; serviciile de informare climatică și de consiliere tehnică agricolă ar putea fi oferite de către creditor ca un mecanism de maximizare a rambursării împrumutului, creând o situație avantajoasă pentru ambele părți.

Cu toate acestea, digitalizarea poate crea, de asemenea, complicații. Răspândirea serviciilor de informații climatice din diverse surse poate crea confuzie, mai ales dacă aceste surse se contrazic între ele. Pentru a ne asigura că fermierii primesc cele mai exacte informații posibile, trebuie să gestionăm digitalizarea, ținând cont în special de prejudecățile de gen și culturale, precum și de schimbările în relațiile de putere.

6) CE ESTE UNIC ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ACTIVITATEA CGIAR ÎN DOMENIUL SERVICIILOR CLIMATICE?
Echipele de cercetare ale CGIAR au peste 10 ani de experiență în implementarea serviciilor climatice în țările cu venituri mici și medii și am dezvoltat inovații extraordinare pentru comunitățile vulnerabile din aceste țări. Ceea ce facem cel mai bine este intermedierea parteneriatelor și reunirea părților interesate din mai multe discipline pentru a rezolva problemele.

Am oferit câteva exemple bune de servicii de informații climatice CGIAR dintr-un fost program de cercetare privind schimbările climatice, agricultura și securitatea alimentară (CCAFS) în Senegal și Columbia, unde am transformat atât modul în care a fost gestionat riscul, cât și modul în care instituțiile senegaleze au colaborat pentru a sprijini fermierii în gestionarea riscurilor. În mod similar, în cadrul Alianței avem exemple de inovații ale serviciilor noastre climatice care funcționează la scară largă în 20 de țări din Africa, America Latină și Asia de Sud-Est.

Prin intermediul acestor servicii, ajungem la milioane de fermieri, oferind informații climatice adecvate contextului și care pot fi utilizate pentru luarea deciziilor și planificarea agricolă.

7) ÎN MOD TRADIȚIONAL, CE AU FOLOSIT FERMIERII PENTRU A-ȘI INFORMA DECIZIILE? SUNT ACESTEA EFICIENTE?
Atunci când mergi pe teren, îți dai seama că fermierii folosesc multe modalități de a prezice condițiile meteorologice și climatice. Ei o fac într-un fel sau altul pentru că au nevoie de ele. Noi numim aceste metode de predicție "euristică". Există tot felul de euristici, inclusiv tiparele păsărilor migratoare sau chiar sunetele specifice pe care le fac taurii pe câmp, care au indicat de obicei tendințele climatice. Uneori, acestea pot fi destul de fiabile, dar există și alți indicatori - cum ar fi fazele lunii sau comportamentul culturilor/animalelor în sezonul precedent - care nu sunt foarte fiabile.

8) CE ÎNTREBĂRI LE ADRESAȚI FERMIERILOR PENTRU A LE ÎNȚELEGE CONTEXTUL ȘI PENTRU A CO-DEZVOLTA SERVICII UTILE?
Punem multe întrebări! Cea mai importantă întrebare este, probabil, cea referitoare la percepția lor asupra vremii și a climei: este esențial să înțelegem mai întâi modul în care fermierii experimentează clima și efectele acesteia. Apoi, trebuie să știm dacă și cum își planifică în prezent activitățile agricole pentru a se adapta la condițiile climatice. În acest proces, putem afla despre culturile pe care le cultivă, practicile specifice pe care le utilizează și informațiile pe care le folosesc pentru luarea deciziilor. Doar atunci când avem o înțelegere comună a modului în care arată fermele lor, a impactului pe care îl percep și a deciziilor care sunt cele mai importante, putem începe să discutăm despre informațiile care le-ar putea fi cele mai utile. În multe cazuri, coproiectarea înseamnă că trebuie să combinăm cunoștințele tradiționale ale fermierilor cu propriile noastre cunoștințe științifice și experiența.