Un studiu constată că acțiunile de adaptare la schimbările climatice la nivel mondial sunt prea puțin coordonate

Cum se confruntă guvernele, organizațiile, companiile și persoanele fizice cu impactul încălzirii globale? Într-adevăr, cine sunt actorii, atunci când vine vorba de reducerea riscurilor climatice, cum ar fi seceta, inundațiile și incendiile de pădure? Care este contribuția grupurilor de actori individuali? Și unde și cum colaborează deja în mod sistematic?
Un nou studiu oferă prima analiză globală a actorilor implicați în adaptarea la schimbările climatice și a rolurilor pe care aceștia le joacă. Pentru această publicație, o echipă internațională de oameni de știință a evaluat peste 1.400 de studii științifice pe tema adaptării la schimbările climatice. Rezultatele arată că există, la nivel mondial, numeroase lacune în ceea ce privește distribuția rolurilor și responsabilităților în materie de adaptare. Mai presus de toate, există o lipsă de adaptare care să transforme profund societățile, infrastructura și gestionarea riscurilor ca răspuns la impactul masiv al schimbărilor climatice. În plus, există o lipsă de colaborări cuprinzătoare între diverși actori statali și nestatali.
"O adaptare cuprinzătoare, echitabilă și orientată spre viitor are succes atunci când organizațiile oficiale și diversele alte grupuri de actori sunt integrate la toate nivelurile", spune Dr. Jan Petzold, geograf la Ludwig-Maximilians-Universität München, Germania, și autorul principal al studiului.
Alcade C. Segnon, cercetător științific: "Cu toate acestea, studiul nostru indică faptul că adaptarea la schimbările climatice tinde încă să fie izolată și necoordonată, indivizii sau gospodăriile fiind cei mai importanți actori care pun în aplicare adaptarea", spune Dr. Alcade Segnon, coautor și om de știință la Alianța Bioversity International și CIAT, Senegal. "Această situație arată cât de urgentă și importantă este adaptarea cuprinzătoare".
Până în prezent, persoanele și gospodăriile afectate au fost lăsate să facă munca grea de punere în aplicare a adaptării efective. Acest lucru este valabil în special în Sudul global, unde persoanele și gospodăriile au trebuit să poarte principala povară a adaptării. În schimb, aceste grupuri nu sunt aproape deloc implicate în conceperea și punerea în aplicare a schimbărilor instituționale. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că situația diferă în zonele urbane și în cele non-urbane. În timp ce în zonele rurale, gospodăriile individuale sunt principalii actori și nu există prea multă coordonare, în orașe, actorii de stat tind să organizeze adaptarea mult mai frecvent. Potrivit studiului, sectorul privat s-a implicat relativ puțin în adaptare până în prezent și este foarte puțin implicat în măsuri comune cu alți actori.
"Atunci când sunt în primul rând persoane individuale, cum ar fi fermierii mari și mici, care se angajează în această activitate la nivel mondial, acesta este un semn că lipsesc colaborările între diferitele grupuri de actori. Pentru proiecte de adaptare durabile, aceasta ar fi însă o condiție necesară", spune Jan Petzold. Multe intervenții, cum ar fi restructurarea pădurilor adaptate la schimbările climatice, transformarea terenurilor agricole în câmpii inundabile necultivate, adaptarea infrastructurii urbane sau chiar relocarea din zonele de coastă necesită urgent concepte coordonate.
"Rezultatele arată că avem nevoie de o dezbatere mai intensă și mai explicită cu privire la întrebarea cine trebuie să își asume ce sarcini în adaptarea la consecințele schimbărilor climatice. Acest lucru poate arăta foarte diferit de la o localitate la alta, dar ar trebui să fie organizat și structurat", spune profesorul Matthias Garschagen, care deține catedra de geografie umană și conduce unitatea de predare și cercetare pentru relații umane și de mediu de la LMU, și care a contribuit la coordonarea studiului. "Nu doar de la incendiile masive de pădure, valurile de căldură și inundațiile din ultimele luni am aflat cât de grave sunt efectele schimbărilor climatice. În cel mai recent raport al IPCC, am subliniat că, prin urmare, toate părțile interesate trebuie să urmărească adaptarea la schimbările climatice cu atât mai rapid, mai temeinic și cu o mai mare coordonare, dacă vrem să contracarăm în mod eficient creșterea preconizată în continuare a efectelor schimbărilor climatice. Studiul nostru arată cum ne-am străduit până în prezent să facem acest lucru la nivel global și indică unde sunt cele mai mari lacune. Aceste cunoștințe sunt de o importanță vitală pentru a sprijini actorii pe drumul către o adaptare mai eficientă și mai coordonată."
"Modelul unic al AICCRA (Accelerating Impacts of CGIAR Climate Research for Africa) de cercetare și dezvoltare a inovării, care ajută la crearea unei punți de legătură între știința și acțiune, răspunde lacunelor identificate în studiu", spune Dr. Alcade Segnon, care este, de asemenea, ofițer științific pentru AICCRA în Africa de Vest. "AICCRA lucrează pentru a construi și a aprofunda parteneriatele dintre o gamă întreagă de organizații și părți interesate pentru a oferi inovații inteligente din punct de vedere climatic în agricultură pentru fermierii africani. Parteneriatele mai puternice promovate între oamenii de știință, cercetători, sectorul privat și instituțiile publice vor contribui la identificarea colectivă a celor mai bune inovații care îi ajută pe agricultori să se adapteze și să accelereze implementarea acestora." AICCRA este susținută de un grant din partea Asociației Internaționale pentru Dezvoltare a Băncii Mondiale și este condusă de Alliance Bioversity International & CIAT.