Agricultura regenerativă: acolo unde inovația se întâlnește cu tradiția

Agricultura regenerativă îmbină inovația durabilă cu tradiția. După cum sugerează și numele, se concentrează pe regenerarea literală a solului și a ecosistemelor planetei. Agricultura regenerativă îmbunătățește solul, oferă o productivitate ridicată și alimente de înaltă calitate și ajută la combaterea schimbărilor climatice și la restabilirea biodiversității pierdute. Multe dintre practicile cheie ale agriculturii regenerative – cultura intercalată, în care sunt plantate mai multe culturi împreună, agrosilvicultura și integrarea animalelor, de exemplu – își au rădăcinile la fermierii indigeni care lucrează cu pământul mai degrabă decât împotriva acestuia.

Ce este agricultura regenerativă?
Agricultura regenerativă (RA) este un sistem de producție alimentară bazat pe rezultate, care hrănește și restabilește sănătatea solului, protejează clima și resursele de apă și biodiversitatea și sporește productivitatea și rentabilitatea fermelor. Acesta cuprinde o serie de tehnici, susținute de tehnologii inovatoare, care pot combate provocările cauzate de schimbările climatice prin restabilirea sănătății solului și protejarea ecosistemului terenului.
Agricultura regenerativă este o evoluție a agriculturii convenționale, reducând utilizarea apei și a altor inputuri și prevenind degradarea terenurilor și defrișările. Protejează și îmbunătățește solul, biodiversitatea, rezistența la climă și resursele de apă, făcând în același timp agricultura mai productivă și mai profitabilă.

Obiectivele agriculturii regenerative:
- Produceți suficiente alimente hrănitoare pentru populația lumii;
- Ajutați la atenuarea schimbărilor climatice prin captarea carbonului în sol și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
- Restabiliți biodiversitatea amenințată și îmbunătățiți habitatele naturale;
- Preveniți defrișările ulterioare și transformarea pășunilor prin creșterea productivității pe terenurile agricole existente;
- Îmbunătățiți mijloacele de trai ale fermierilor.

Care sunt principiile și practicile din spatele agriculturii regenerative?
Sectorul agricol trebuie să se transforme, iar agricultura regenerativă poate permite această tranziție prin construirea de materie organică din sol și hrănirea sănătății acestuia. Dar nu este o soluție universală – în schimb, fiecare context unic necesită un set diferit de abordări agricole pentru a maximiza productivitatea, restabilind în același timp solurile și biodiversitatea. Practicile regenerative diferite se potrivesc diferitelor regiuni sau chiar fermelor individuale, în funcție de condiții, deși ele sunt susținute de un set comun de principii.

1) Minimizați perturbarea solului
Minimizarea perturbărilor solului aduce beneficii solului și climei.
Tehnici de cultivare fără teren sau de prelucrare redusă
Când solul este arat sau lucrat, structura sa este deteriorată, lăsându-l vulnerabil la eroziunea vântului și a apei și la descompunerea microbiană. Arătura reduce capacitatea solului de a reține apa, devastând culturile în timpul secetelor din ce în ce mai frecvente. Fermierii care practică agricultura regenerativă reduc foarte mult sau opresc lucrarea solului și, în schimb, plantează semințele direct în reziduurile culturii precedente. Cu aceasta, solul conține mai multă materie organică și este mai puțin predispus să fie răpit de vânt sau spălat de apă.

2) Plante în pământ pe tot parcursul anului
Acoperirea plantelor pe tot parcursul anului previne eroziunea solului și crește aportul de carbon.
Cultivarea culturilor de acoperire, dubla recoltare
Sănătatea solului se îmbunătățește atunci când culturile sunt ținute în pământ pe tot parcursul anului. Fermierii din agricultura regenerativă plantează o recoltă diferită imediat după recoltare, adesea alternând
culturi de numerar și culturi de acoperire. Acest înveliș verde umbrește solul și rădăcinile sapă în el, crescând umiditatea.

3) Diversificați culturile în timp și spațiu
Diversificarea culturilor în spațiu și timp susține rezistența, productivitatea și diversitatea.
Rotația culturilor, interînsămânțarea, plantarea în ștafetă și benzile de biodiversitate sau agrosilvicultura
Plantarea acelorași culturi pe aceleași câmpuri, an de an, îndepărtează solul de nutrienți și permite dăunătorilor și buruienilor să înflorească. În agricultura regenerativă, fermierii rotesc diferite tipuri de culturi în timp. Acest lucru ajută la limitarea infestărilor cu dăunători și hrănește microbii benefici din sol cu o dietă mai diversificată. Rotirea între culturile care fixează azot, cum ar fi soia, și culturile azotate precum porumbul, poate reduce nevoia de îngrășăminte.
Interînsămânțarea este atunci când culturile de acoperire sunt plantate între rândurile de culturi comerciale
Plantarea în ștafetă înseamnă introducerea semințelor culturii următoare chiar dacă prima este încă în creștere
Fâșiile de biodiversitate de la marginile câmpurilor sau arborilor și arbuștilor din jurul granițelor terenurilor agricole (agrosilvicultură) creează habitate pentru polenizatori și alte animale sălbatice benefice.

4) Optimizarea aplicării inputurilor biologice și chimice
Reducerea aporturilor biologice și chimice.
Agricultura de precizie
Agricultura de precizie bazată pe date este o parte cheie a agriculturii regenerative. Fermierii folosesc instrumente digitale, cum ar fi senzorii de scanare a solului, pentru a crea hărți detaliate ale câmpului și pentru a adapta aplicații de produse de protecție a culturilor și îngrășăminte. Acest lucru duce la utilizarea doar a cantității optime și a tipului potrivit de produs necesar pentru o cultură productivă.

5) Integrarea animalelor atunci când este posibil
Creșterea animalelor poate ajuta la crearea unui cerc virtuos al sănătății solului
Pășunat gestionat
Creșterea animalelor – vaci, capre, oi, găini și porci – sunt bioreactoare ambulante, transformând materialul vegetal în materie organică bogată prin producția de gunoi de grajd. Ori de câte ori este practic să se integreze animalele în producția de culturi, există o serie de beneficii, inclusiv fertilitate sporită și structura îmbunătățită a solului. Pășunatul culturilor de acoperire sau a reziduurilor de cultură la sfârșitul sezonului ajută la pregătirea terenului pentru următoarea rundă de însămânțare, fără a lucra.