-

Medicul Adrian Marinescu, despre situaţia epidemiologică din România

Astăzi am avut 1.756 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi 18 decese, 403 pacienţi la terapie intensivă, dintre care şapte copii, asta în condiţiile în care la nivel naţional există 1.290 de paturi de ATI destinate pacienţilor COVID.

Cum stăm faţă de începutul valului 4?
Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului "Matei Balş": „Eu cred că, fiind la început de an, trebuie să plecăm într-o notă optimistă, să vedem partea plină a paharului. Sigur că pandemia s-a încheiat, cum spuneaţi şi dumneavoastră mai devreme, dar sperăm că anul 2022 şi mai exact prima parte a anului să însemne, totuşi, momentul în care vom trece, cum spun eu de fiecare dată, la convieţuire, adică undeva în vara să fim, într-adevar, în acel echilibru pe care îl aşteptăm de mult. Probabil că lucrurile vor sta în felul următor: undeva către sfârşitul lunii ianuarie se va vedea clar creşterea de cazuri, lunile februarie, martie, aprilie, adică aproximativ trei luni, vor fi complicate şi aici trebuie să explicăm, adică complicate în sensul că vom avea multe cazuri, dar nu neapărat severe. Dacă ne uităm astăzi, din 1.700 de cazuri, sigur, orice pierdere de vieţi omeneşti e mare, dar am avut mai puţine decese şi probabil că aşa se va întâmpla, adică vor fi, totuşi, cei vulnerabili şi cei care ajung târziu la spital, dar e clar că lucrurile vor arăta mai bine. Acuma, sigur, trebuie să vedem şi partea mai puţin plină a paharului şi anume ce facem noi, într-aadevăr, pentru a reuşi să fie lucrurile altfel decât în valul 4, să reuşim să rezolvăm în prespital şi să nu fie pline camerele de gardă, medicii de familie să aibă un rol important în sensul că să trateze pacienţii care pot fi rezolvaţi acasă şi monitorizaţi, să existe tratament antiviral în farmaciile deschise, pacienţii să ajungă la timp la spital la momentul în care prezintă o urgenţă şi sunt pacienţi vulnerabili. Sunt lucruri pe care sper că le vom avea altfel de această dată.”
Realizator: A fost un respiro între valul Delta şi începutul valului Omicron, dar campania de vaccinare s-a prăbuşit. Se întrevede vreo soluţie de relansare a acestei campanii de vaccinare?
Adrian Marinescu: Din păcate, lucrurile să se rezolve peste noapte e un lucru care nu e posibil. Cred că nu vor fi creşteri importante, probabil aşa cum s-a întâmplaţ şi în cealaltă valuri, mai ales în valul 4, în momentul în care a crescut numărul de infecţii, a crescut şi rata de vaccinare, doar că explicam, dar am făcut-o de mai multe ori, nu e varianta corectă. În momentul în care vrem să rezolvăm un anumit val din pandemie, adică valul cu Omicron, ar trebui ca vaccinarea să se întâmple înainte, pentru că altfel acţiunea şi efectul vaccinării se vor vedea mai târziu. Sigur că e important, e important pentru lunile care urmează, dar nu ne aşteptăm să avem un efect de la o creştere a ratei de vaccinare într-o săptămână.
Agenţia pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite a autorizat, azi, utilizarea celei de a treia doze a vaccinului anti-COVID Pfizer pentru adolescenţii din grupa de vârstă 12-15 ani şi a redus intervalul de administrare pentru toate dozele de suprarapel booster de la şase luni la cinci luni. Se va întâmpla la fel şi în Europa?
Adrian Marinescu: „Foarte probabil că da. Legat de vârstă, era clar, era o etapă pe care o aşteptam, pentru că în momentul în care vorbim de booster, vorbim de un răspuns imun, care să fie potenţat, să fie mai bun şi e clar că da, la varianta Omicron ne trebuie un sistem umanitar cât mai echilibrat. Şi pentru că deocamdată nu avem un update al vaccinului, adică o variantă de vaccin care să meargă exact pe noile mutaţii, probabil că o să avem din martie, deocamdată avem nevoie de booster, indiferent de vârstă, şi de la 12 ani, tocmai pentru că ne interesează să reducem cât se poate de mult formele severe.”
Din ce ştiţi dumneavoastră, pastila aceea care tratează variantele din COVID, când se va găsi în farmacii?
Adrian Marinescu: „Deocamdată nu am reuşit să avem nici variantele mai vechi de antiviral. Aici sunt două aspecte: dacă medicamentul ajunge în România, când ar putea să ajungă, şi dacă va exista doar în circuitul de spital sau şi în circuitul prespital. Vă spun acest lucru, pentru că, de dxemplu, în Institutul "Matei Balş" noi am avut medicamente antivirale cam toată pandemial, dar ele nu au existat şi la nivel de medic de familie şi atunci varianta de la Pfizer,care sigur că vine cu un plus de eficienţă e binevenită, dar sper să nu existe doar la nivel de spital, pentru că atunci va fi din nou aglomerarea camerelor de gardă şi lucrurile vor funcţiona mai complicat. Ne trebuie şi în sistemul şi în circuitul farmaciilor de ... circuitul deschis.”
Ca medic ce vă doriţi la început de an, domnule Adrian Marinescu?
Adrian Marinescu: „Sper să învăţăm din ceea ce s-a întâmplat în valul al patrulea şi să înţelegem că în momentul în care vorbim de Capitală şi de oraşele mari, vor fi mulţi pacienţi care vor avea nevoie de evaluare într-un timp scurt, ceea ce înseamnă şi sper să se întâmple aşa, că nu pot rezolva două sau trei spitale. S-a întâmplat în Bucureşti, vă aduc aminte, Institutul "Matei Balş", "Marius Nasta" şi "Victor Babeş" au fost spitalele care au dus greul. Eu cred că, în momentul de faţă, toate spitalele din Bucureşti ar fi trebui să vină şi cu un circuit de COVID, cu un anumit procent, procent care să se regăsească foarte clar şi la număr de paturi. Spuneaţi dumneavoastră mai devreme, apropo de numărul de paturi de terapie intensivă, vorbim de circuitul COVID, pentru că numărul total de paturi de terapie intensivă este mai mare. Adică, în final, vom adapta numărul de paturi şi pentru secţiile normale şi pentru terapie în funcţie de ceea ce vom avea nevoie. Poate că vor fi puţini cei care se internează. Dacă ne uităm în momentul de faţă la ţări din Europa, unde există multe infecţii, din fericire numărul de spitalizări este mic. Poate că aşa se va întâmpla şi în România. Sigur, aici e un semn de întrebare, pentru că la noi protecţia prin vaccin este categoric mai redusă.”
Şi pentru 2022 ne sfătuiţi să purtăm măşti, să nu mai purtăm măşti textile şi să purtăm măşti chirurgicale sau FFP2, probabil.
Adrian Marinescu: „Cu siguranţă, dar aici şi în funcţie de posibilităţi, pentru că cred că trebuie să realizăm noi toţi că nu este foarte simplu. În măsura în care ai nevoie să schimbi masca la timp, poate că e umezeală şi ai nevoie, dacă e să faci un calcul, realizezi că îţi trebuie un număr mare de măşti, ori nu e un preţ foarte mic, şi atunci ideal ar fi, într-adevăr, să schimbăm măştile şi să mergem pe varianta chirurgicală sau cele care sunt performante şi le folosim şi în spital. În măsura în care acest lucru este posibil, e o recomandare, categoric.”

RADOR
Foto: Pixabay

Articole înrudite

  • Administrarea de antibiotice prelungeşte procesul de vindecare în infecţia SARS-CoV-2

    Administrarea de antibiotice prelungeşte procesul de vindecare în infecţia cu virusul SARS-CoV-2

    RADOR (23 februarie) - Cercetările indică faptul că femeile şi persoanele asimptomatice suferă mai des de sindrom post-COVID. Este pneumonia COVID-19 diferită de pneumonia gripală şi când ar trebui să folosim antibiotice? Cum afectează simptomele după vindecarea coronavirusului organismul? Acestea sunt întrebări la care a răspuns medicul pneumolog bulgar dr. Sofia Anghelova: "Viruşii nu se tratează cu antibiotice, modificările la nivelul plămânilor nu sunt cauzate de flora bacteriană. În acest caz, antibioticele nu funcţionează. Oamenii nu trebuie să-şi facă griji şi să se teamă când aud despre pneumonie, nu trebuie să ia antibiotice, deoarece acestea ucid bacteriile probiotice. În loc să ajutăm procesul de vindecare, îl prelungim", a avertizat specialistul. În ceea ce priveşte sindromul post-COVID, medicul a subliniat că un studiu a demonstrat că mai mult femeile suferă de acesta, dar apare adesea şi la persoanele care au avut o boală asimptomatică. De altfel, pacienţii se plâng de diferite afecţiuni - pierderea memoriei, ameţeli, confuzie, căderea părului şi altele.

  • Tulpina Delta nu a mai fost identificată în România; au crescut cazurile de infectare cu BA.2

    Tulpina Delta a coronavirusului nu a mai fost identificată în ţara noastră, însă a crescut procentul cazurilor de infectare cu noua sub-variantă a Omicron, cea care este analizată în această perioadă de specialiştii din întreaga lume.

  • Noua subvariantă BA2 a tulpinii Omicron generează variante grave de boală

    Un studiu al cercetătorilor japonezi, confirmat parţial de cercetători americani, relevă că noua subvariantă BA2 a tulpinii Omicron generează variante grave de boală, fiind rezistentă la unele antivirale şi la anticorpii monoclonali, a afirmat, astăzi, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, Emilian Popovici.

  • Regulile UE nu modifică utilizarea certificatului COVID din România

    Regulile adoptate de România în privinţa certificatului digital european COVID-19 nu aduc niciun fel de modificare asupra utilizării certificatului de vaccinare, certificatului de testare sau de trecere prin boală care se aplică pe teritoriul naţional, a declarat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Adriana Pistol.

  • Mai multe ţări europene au hotărât să renunţe la măsurile de combatere a pandemiei

    Mai multe ţări europene au hotărât să renunţe la toate sau la o parte din măsurile de combatere a pandemiei.

Save
Cookies - preferințele utilizatorului
Folosim cookie-uri pentru a vă asigura că veți obține cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Dacă refuzați utilizarea cookie-urilor, este posibil ca acest site să nu funcționeze conform așteptărilor.
Accept
Nu accept
Află mai multe
Functional
Instrumente utilizate pentru a vă oferi mai multe funcții atunci când navigați pe site, acestea pot include partajarea socială.
PHP.net
Accept
Nu accept
Marketing
Set de tehnici care au ca obiect strategia comercială și în special studiul pieței.
Facebook
Accept
Nu accept
Vot
Vot
Accept
Nu accept