Ascultă Radio Antena Satelor Live

Unirea dintre Ţara Românească şi Moldova, ingeniozitate din partea clasei politice

La 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza devenea domnitorul celor două provincii, Țara Românească și Moldova, moment ce a repezentat un extraordinar imbold pentru realizarea idealului național care va fi posibil șase decenii mai târziu.

Unirea dintre Ţara Românească şi Moldova, ingeniozitate din partea clasei politice

24 Ianuarie 2023, 09:37

Istoricul Jipa Rotaru ne-a vorbit despre modul în care a fost posibilă Mica Unire dintre Țara Românească și Moldova petrecută într-un context politic tensionat, dar și despre oamenii și locurile care au marcat acel eveniment.

Elitele dau direcţia şi împing societatea înainte. Dar exista o foarte activă presă care reflecta aceste dezbateri legate de unire, în timp ce breslaşii din Bucureşti erau oameni informaţi.

Până la urmă era o necesitate istorică ca ţările româneşti să se unească. Eixsta ideea că acest act ar fi un pas premergător spre independenţă şi pentru desăvârşirea unor reforme care să împingă ţara înainte. Din acest punct de vedere, oamenii informaţi se gândeau că unirea nu este doar un fapt pozitiv pentru ţară ci şi pentru ei înşişi.

Viaţa oamenilor s-a schimbat, dar foarte lent. Marile puteri, în special Imperiul Otoman, Rusia şi Austria, nu au privit cu ochi buni alegerea lui Cuza. Au perceput-o ca un prim pas spre independenţă, spre ieşirea acestei noi entităţi, România – cum s-a numit ulterior – de sub influenţa lor şi astfel s-au opus. Din cauza aceasta multe din reformele lui Cuza s-au lovit de ostilitatea acestor puteri. Dar, în compensaţie, am fost puternic sprijinjiţi de Franţa lui Napoleon al III-lea”, a declarat prof. univ. dr. comandor în rezervă Jipa Rotaru, pentru Antena Satelor.

Ştia Cuza că va fi ales domnitor şi în Ţara Românească, anterior lui 24 ianuarie?

Practic era vorba de un grup comun care acţiona în cele două provincii. Şi aici mă refer la Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, fraţii Golescu, C.A. Rosetti, Costache Negri, care se întâlneau periodic şi îşi propuneau poiecte comune. E posibil ca în cursul acestor contacte, negocieri să fi apărut ideea de a alege un domnitor comun, dar nu există o mărturie sau un document în acest sens”, a mai precizat profesorul Jipa Rotaru.

Încă de atunci se vorbea de aducerea unui prinţ străin?

Era o revendicare care apărea în Programele din 1848 dar şi în doleanţele Divanurilor Ad-Hoc. Se constatase că alegerea domnului era un prilej de ceartă între diverse familii boiereşti: Ghica, Mavrocordat, Şuţu, Calimachi, Bibescu, Ştirbei.

Aveau toate pretenţia să propună domnitorul. În acest context, liderii politici ai acelei perioade s-au gîndit că dacă aduc un prinţ străin, care nu e legat de nici o familie românească, va fi mult mai bine.
Cuza a fost agreat în ambele ţări române.

Cuza era un personaj comod, participase la Revoluţia din 1848 deşi nu ca cea mai pregnantă personalitate. Era privit ca un liberal moderat. De exemplu, şi el propunea exproprierea marilor moşieri, fapt care îi afecta pe conservatori, dar o propunea condiţionată de existenţa unor despăgubiri. Deoarece era un liberal moderat fusese acceptat şi de către conservatori.

Ulterior, Cuza – o dată ales domn – şi confruntat cu nevoia de reforme, a evoluat spre poziţii liberale radicale acceptând reforma agragră, a învăţământului, secularizarea averilor mănăstireşti. A intrat în conflict atât cu conservatorii care îi reproşau reformele, în timp ce liberalii îi reproşau că nu face mai multe reforme.

Apoi, stilul autoritar de conducere, viaţa personală agitată, îi erau reproşate de toată lumea. A fost ţinta unor atacuri de presă foate dure, mai ales după lovitura de stat pe care a dat-o pe 2 mai 1864 când a impus un regim de autoritate personală. Această imagine proastă a dus la apariţia aşa numitei monstruoase coaliţii, un termen inventat de Cezar Boliac, pentru a descriere alianţa dintre liberali şi conservatori pentru a-l da jos pe Cuza.

Acest lucru s-a întâmplat pe 12 februarie 1866. În domnia sa, Cuza a făcut numeroase reforme care a împins România înainte. Dar el şi-a privit domnia doar ca pe un pas tranzitoriu către domnia unui prinţ străin, lucru pe care l-a menţionat în scrisorile pe care i le-a trimis lui Napoleon al III-lea” a conchis prof. univ. dr. comandor în rezervă Jipa Rotaru.

Foto: commons.wikimedia.org

Oieritul românesc, între tradiție și lupta pentru supraviețuire
Interviuri si reportaje 03 Februarie 2025, 15:53

Oieritul românesc, între tradiție și lupta pentru supraviețuire

Tinerii nu mai vor să fie ciobani, cine va mai duce tradiția mai departe? Iarna și-a făcut simțită prezența peste tot în...

Oieritul românesc, între tradiție și lupta pentru supraviețuire
Povestea fermei de microplante din Moșnița Nouă, unde sănătatea este pe primul loc
Interviuri si reportaje 03 Februarie 2025, 11:51

Povestea fermei de microplante din Moșnița Nouă, unde sănătatea este pe primul loc

În inima județului Timiș, la Moșnița Nouă, Robert Greschener a transformat o simplă preocupare pentru alimentația sănătoasă...

Povestea fermei de microplante din Moșnița Nouă, unde sănătatea este pe primul loc
Călătorie în timp în satul lui Gheorghe Doja, unde filmul devine realitate
Interviuri si reportaje 03 Februarie 2025, 09:16

Călătorie în timp în satul lui Gheorghe Doja, unde filmul devine realitate

Dalnic, judeţul Covasna, satul unde s-a născut Gheorghe Doja, conducătorul răscoalei ţărăneşti din 1514, este o oază de aer...

Călătorie în timp în satul lui Gheorghe Doja, unde filmul devine realitate
“România cu Bun Gust”: O misiune pentru promovarea produselor autentice
Interviuri si reportaje 29 Ianuarie 2025, 16:04

“România cu Bun Gust”: O misiune pentru promovarea produselor autentice

România are oameni dedicați, care pun suflet în ceea ce fac și care luptă pentru ca produsele tradiționale să fie cunoscute...

“România cu Bun Gust”: O misiune pentru promovarea produselor autentice
Jidvei, o nouă denumire de origine protejată, o recunoaștere a valorii vinurilor românești
Interviuri si reportaje 29 Ianuarie 2025, 13:20

Jidvei, o nouă denumire de origine protejată, o recunoaștere a valorii vinurilor românești

Vinurile românești continuă să câștige apreciere la nivel european, iar recent, Comisia Europeană a aprobat înregistrarea...

Jidvei, o nouă denumire de origine protejată, o recunoaștere a valorii vinurilor românești
Experiența autentică a punctelor gastronomice locale din Vama Buzăului. O poveste de succes
Interviuri si reportaje 29 Ianuarie 2025, 13:14

Experiența autentică a punctelor gastronomice locale din Vama Buzăului. O poveste de succes

În inima pitorească a Vămii Buzăului, peste 50 de producători locali își deschid porțile pentru turiști, oferind nu doar...

Experiența autentică a punctelor gastronomice locale din Vama Buzăului. O poveste de succes
O poveste de succes în Covasna: Ferma de oi inspirată din Franța, un exemplu de inovație în România
Interviuri si reportaje 22 Ianuarie 2025, 16:04

O poveste de succes în Covasna: Ferma de oi inspirată din Franța, un exemplu de inovație în România

Într-un colț pitoresc al județului Covasna, Dancs Adorjan, tehnician veterinar, a transformat pasiunea pentru agricultură și...

O poveste de succes în Covasna: Ferma de oi inspirată din Franța, un exemplu de inovație în România
Uniunea Europeană promovează agricultura ecologică: România, un partener activ la BioFach Nuremberg 2025
Interviuri si reportaje 21 Ianuarie 2025, 17:11

Uniunea Europeană promovează agricultura ecologică: România, un partener activ la BioFach Nuremberg 2025

Uniunea Europeană și-a asumat o misiune ambițioasă: până în 2030, 25% din suprafața agricolă a statelor membre să fie...

Uniunea Europeană promovează agricultura ecologică: România, un partener activ la BioFach Nuremberg 2025