Cultura afinului, în România; diferențe între afinul sălbatic și cel de cultură
Cultura afinului este tot mai răspândită în România și în alte țări datorită valorii nutritive și comerciale ridicate a fructelor sale – afinele.
21 Iulie 2025, 13:19
Afinul (Vaccinium spp.) este un arbust care preferă solurile acide, bine drenate, bogate în materie organică și cu umiditate moderată.
Cultura afinului
Tipuri de afini cultivați
Cele mai frecvente soiuri cultivate sunt:
Afinul american (Vaccinium corymbosum) – cu tufe înalte (până la 2 m), fructe mari, albastru-deschis, foarte dulci;
Afinul european (Vaccinium myrtillus) – mai rar cultivat, preferă zonele montane și este similar cu cel sălbatic.
Plantarea se face în toamnă sau primăvară, la o distanță de 1–1,5 m între plante. Afinul are nevoie de irigare constantă și tăieri regulate pentru menținerea productivității.
Diferența dintre afinele sălbatice și cele de cultură
CaracteristicăAfine sălbatice (Vaccinium myrtillus)Afine de cultură (Vaccinium corymbosum)
Dimensiune fructMici (4–6 mm)Mari (10–18 mm)
Culoare pulpăAlbastru-închis, violet (pătători)Alb-verzuie (nepătători)
Aromă și gustIntens, acrișorDulceag, mai puțin aromat
Valoare nutriționalăMai bogate în antioxidanțiBogate în vitamina C și fibre
ProducțieRecoltă mică, sezon scurtProducție mare, controlată
HabitatZone montane, păduri de coniferePlantații controlate, sol acid, irigare
Concluzie
Afinele sălbatice sunt apreciate pentru gustul și conținutul ridicat de antioxidanți, dar sunt greu de găsit și de recoltat. Afinele de cultură sunt mai mari, mai dulci și mai ușor de produs la scară mare. Ambele tipuri au beneficii importante pentru sănătate și sunt folosite în alimentație, medicină naturistă și industria cosmetică.
