Culesul strugurilor în România: statistici, metode și platforma tehnică a recoltării
România se situează pe locul 4‑5 în Uniunea Europeană în ceea ce privește suprafața cultivată cu viță-de-vie (aproximativ 187 000 ha în 2023), cu o producție de vin ce atinge 4,5 milioane hectolitri pe an.
Articol de Simona Lazăr, 20 August 2025, 11:12
În anul 2020, 72,1% din suprafața viticolă era destinată vinurilor de masă, procent unic în UE.
Structura exploatațiilor viticole este fragmentată: Romania avea peste 844 000 ferme viticole, cu doar 4% având peste 0,5 ha. Media plantațiilor este de 0,21 ha.
Evoluția soiurilor cultivate
După aderarea la UE, între 2007–2016, suprafețele cu soiuri internaționale precum Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Sauvignon Blanc au înregistrat creșteri semnificative, la fel și soiul autohton Fetească Neagră. În schimb, Fetească Albă și Fetească Regală au scăzut, relativ BIO Web of Conferences.
Volum și eficiență
Producția totală de struguri în România a fost estimată la peste 1 144 000 tone, scăzând apoi cu 18% până la 938 244 tone în 2020. Producția medie a variat de la 4 136 kg/ha în 2016 la 6 447 kg/ha în 2018, apoi la 5 289 kg/ha în 2020.
Metode de culegere: manual vs mecanizat
Un studiu recent în zona Târnave indică diferențe clare:
Cules manual: creștere a zaharurilor reductoare cu 4,3–5,1 g/L, reducere a acidității totale cu 0,6–0,8 g/L, alcool mai ridicat (+0,4‑0,6 vol%) și extract uscat mai mare (+1,0‑1,3 g/L).
Cules mecanizat: pentru soiuri precum Pinot Noir și Muscat Ottonel, a crescut concentrația de catechine cu 15–19 mg/L, dar și aciditatea volatilă cu aproximativ 0,1 g/L.
Costurile sunt mult mai mari pentru culesul manual (≈ 480 lei/tonă) comparativ cu cel mecanizat (≈ 120 lei/tonă).
Condiții de recoltare & prelucrare
Culesul începe, de obicei, în zile fără risc de ploaie și se recomandă evitarea recipientelor metalice care pot contamina vinul cu fier.
După culegere, strugurii trebuie preluați rapid și procesați cu atenție: separarea tulpinilor și a resturilor solide, administrarea de dioxid de sulf în cazul mucegaiurilor (50‑150 mg/L), și fermentarea controlată pentru un must clar.
Pentru a determina momentul optim al recoltării, se utilizează:
teste de °Brix (refractometrie) pentru nivelul zaharurilor,
titrarea pentru aciditate,
și evaluări de către degustători pentru maturitatea taninică.
Tendințe în 2024–2025
În 2024, din cauza temperaturilor ridicate, recoltarea a început mai devreme, cu până la câteva săptămâni înainte decât media. În Dealu Mare, recoltarea începea de obicei pe 15 septembrie, însă în august 2024 strugurii erau deja copți — chiar dacă producția era estimată la doar 60% față de anul precedent. În podgoria Miniș-Măderat, cramele anunțau recolte mai bune decât în 2023.
Culesul strugurilor în România este un proces complex, cu impact economic, agricol și cultural. România se poziționează printre liderii europeni la suprafața viticolă, cu o producție în continuă evoluție și un peisaj agricol fragmentat. Metodele de cules influențează direct calitatea vinului, iar schimbările climatice din ultimii ani au modificat calendarul recoltării. Viitorul viticulturii românești va depinde de echilibrul între tradiție, tehnologie și adaptare climatică.
