Ascultă Radio Antena Satelor Live

Ospățul lui Vodă, în ziua de Crăciun, și câteva rețete vechi

În țările valahe, către sfârșitul Evului Mediu, Masa de Crăciun, cu toate ale ei, rămâne la fel de fastuoasă ca odinioară,în casa omului de rând, însă obiceiurile încep să se schimbe la Curtea Domnească.

Ospățul lui Vodă, în ziua de Crăciun, și câteva rețete vechi

25 Decembrie 2022, 18:18

Ospatul pe care il da Voda, in ziua de Nasterii Domnului - asa cum ni-l descrie Paul de Alep, la curtea lui Matei Basarab, ori cum ni-l semnaleaza in secolul al XVIII-lea "Condica lui Gheorgachi" (1762) - il regasim, mai modest, la Alexandru Ioan Cuza. In timpul domniei lui Carol I, maresalul Curtii, generalul Theodor Vacarescu, alcatuieste "Ceremonialul scris al Curtii Domnesti la 1876", din care reiese ca in cele trei zile de Craciun la Palat nu se dadeau receptii. Insa curand avea sa se instituie festivitatea Balului de Anul Nou, sub auspiciile Casei Regale, la care erau uneori invitate si 2.500 de persoane.BUCATE. Ce punea, insa, romanul obisnuit pe masa din ziua Nasterii Domnului? In veacul al XIX-lea - ca si de demult, ca si acum - la loc de cinste se aflau "porcariile", adica bucatele pregatite din carne de porc. De la Ignat pana de Ajun, gospodinele nu mai pridideau cu umplutul caltabosilor, fiertul si afumatul suncilor, aromatul carnatilor si, mai apoi, infasuratul sarmalelor. Asudau framantand cozonacii, dar gateau cu acelasi elan placintele, sarailii si baclavale. Tot la vremea asta, incep a se vinde si prin Bucuresti "vinul de Champagne" si "socolata", branzeturile frantuzesti de lux, iar prin cuhnii se pregatesc mancaruri rafinate - frantuzesti, nemtesti, italienesti - dupa retete culese de prin cartile de bucate, care se tipareau si se cumparau cu un tot mai mare interes. Din cateva dintre aceste carti ale veacului al XIX-lea am facut si noi, pentru dumneavoastra, un florilegiu de retete de cozonac, spre a aduce in timpul prezentat aroma de neconfundat a vremurilor tihnite de-atunci.

Cozonaci 1841
Ia trei oca de faina, faci plamadeala cu o litra de drojdie de bere si cu una litra de lapte, puind si trei oua intregi, lasi de dospeste frumos si pui doua litre si jumatate de lapte, 18 oua intregi, trei litre de unt topit si sarea trebuincioasa si, framantandu-l pana ce se desprinde de mani; apoi il lasa de dospeste frumos si, dupa ce au dospit bine, intoarce aluatul, il mai lasa putin de sede, pe urma, facand cozonaci, ii ungi cu galbanus de ou si-i da la cuptori. M. Kogalniceanu si C. Negruzzi, "200 retete cercate de bucate, prajituri si alte trebi gospodaresti", Iassi, Cantora Foaiei Satesti, 1841.

Cozonaci 1865
Ia 100 dramuri de unt caldicel, o oca de lapte tot caldicel, 4 oua, drojdie de bere ca o nuca topita in lapte, sare, si pui atata faina incat aluatul sa fie mult mai moale decat cel de pane; pe la jumatatea framantaturii adaogi putin zahar si stafide; framanti pana ce nu se mai lipseste aluatu de mani; apoi lasi de se dospesce; il asezi impletindu-l pe o tava unsa cu unt; ungi pe d’asupra cu galbinare de ou, si pui de se coace intr-un cuptor cald. "Bucataria romana. Carte coprinzatoare de mai multe retete de bucate si bufet", Proprietar: Christ Ionnin, Bucuresci, Typographia Stephan Rassidescu, 1865.


Cozonaci 1871
Se iau 1200 gr., faina picluita si 150 gr., unt proaspat amestecat bine; se pun 9 galbenusuri de ou si 3 oua intregi, si frecandu-le cu o lingura de drojdie de bere, se face plamadeala la o parte a vasului, apoi se pune razatura de la o lamaie, 30 gr., apa de flori, 180 gr., zahar pulverizat si sarea trebuitoare, si se bat cu lingura bine; apoi se amesteca restul fainei si se bate foarte bine. In acest timp formele fiind unse cu unt bine, se toarna aluatul in ele pe jumatate, se lasa sa dospeasca pana ce se umplu formele, apoi se pun in cuptor, care trebuie sa fie ars ca pentru cozonaci, si se pun formele in el umbland foarte incet. Aceste forme se fac de obicei mici. In aluat se pun, dupa voie, si stafide mici fara samburi.

Ecaterina Colonelu Steriade - Buna Menajeră, 1871

Simona Lazăr

Elisabeta Turcu, vocea autentică a folclorului românesc, premiată cu Ordinul „Meritul Cultural”
Cultura populara 25 Octombrie 2024, 12:09

Elisabeta Turcu, vocea autentică a folclorului românesc, premiată cu Ordinul „Meritul Cultural”

Într-o ceremonie emoționantă, Elisabeta Turcu, figură emblematică a muzicii populare românești, a primit prestigiosul Ordin...

Elisabeta Turcu, vocea autentică a folclorului românesc, premiată cu Ordinul „Meritul Cultural”
Gustul de acasă: Bucatele care ne amintesc de copilărie și tradițiile satului românesc
Traditii, datini, obiceiuri 24 Octombrie 2024, 13:06

Gustul de acasă: Bucatele care ne amintesc de copilărie și tradițiile satului românesc

Mirosul mămăligii aburinde, sarmalele fierte molcom în oale de lut și cozonacii proaspeți, scoși din cuptor, sunt mai mult...

Gustul de acasă: Bucatele care ne amintesc de copilărie și tradițiile satului românesc
Poveștiri între magie și realitate: Mituri și legende din satele României
Traditii, datini, obiceiuri 22 Octombrie 2024, 14:02

Poveștiri între magie și realitate: Mituri și legende din satele României

Te-ai întrebat vreodată ce mistere se ascund în umbra pădurilor sau ce eroi au umblat pe ulițele satului tău?

Poveștiri între magie și realitate: Mituri și legende din satele României
Moștenirea vie a satului românesc: Tradiții și obiceiuri care ne leagă de rădăcini
Cultura populara 21 Octombrie 2024, 12:32

Moștenirea vie a satului românesc: Tradiții și obiceiuri care ne leagă de rădăcini

În satul românesc, fiecare sărbătoare, fiecare obicei este ca o fereastră deschisă spre trecut, o amintire vie a strămoșilor...

Moștenirea vie a satului românesc: Tradiții și obiceiuri care ne leagă de rădăcini
Poveștile nespuse ale meșteșugurilor din satul românesc
Traditii, datini, obiceiuri 17 Octombrie 2024, 15:19

Poveștile nespuse ale meșteșugurilor din satul românesc

Cine a spus că poveștile sunt doar într-o carte? În satele românești, fiecare ulcior din lut, fiecare ie brodată sau poartă...

Poveștile nespuse ale meșteșugurilor din satul românesc
Şezătoare la Bucureşti, în Piaţa Universităţii, a românilor din Covasna, Harghita şi Mureş
Traditii, datini, obiceiuri 11 Octombrie 2024, 15:09

Şezătoare la Bucureşti, în Piaţa Universităţii, a românilor din Covasna, Harghita şi Mureş

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi Asociaţia 'Calea Neamului' au anunţat, vineri, că în data de 19...

Şezătoare la Bucureşti, în Piaţa Universităţii, a românilor din Covasna, Harghita şi Mureş
Sărbătoarea Recoltei la muzeul ASTRA
Cultura populara 10 Octombrie 2024, 17:06

Sărbătoarea Recoltei la muzeul ASTRA

O inițiativă dedicată recoltei anului 2024 va fi organizată duminică, 13 octombrie, la muzeul ASTRA.

Sărbătoarea Recoltei la muzeul ASTRA
Festivalul „Toamna Piteșteană” 2024: O nouă ediție plină de tradiție și savoare
Cultura populara 04 Octombrie 2024, 17:35

Festivalul „Toamna Piteșteană” 2024: O nouă ediție plină de tradiție și savoare

Piteștiul și-a deschis larg porțile pentru a primi iubitorii de tradiții, gastronomie și artă populară la cea de-a XVII-a...

Festivalul „Toamna Piteșteană” 2024: O nouă ediție plină de tradiție și savoare