Ospățul lui Vodă, în ziua de Crăciun, și câteva rețete vechi

Ospatul pe care il da Voda, in ziua de Nasterii Domnului - asa cum ni-l descrie Paul de Alep, la curtea lui Matei Basarab, ori cum ni-l semnaleaza in secolul al XVIII-lea "Condica lui Gheorgachi" (1762) - il regasim, mai modest, la Alexandru Ioan Cuza. In timpul domniei lui Carol I, maresalul Curtii, generalul Theodor Vacarescu, alcatuieste "Ceremonialul scris al Curtii Domnesti la 1876", din care reiese ca in cele trei zile de Craciun la Palat nu se dadeau receptii. Insa curand avea sa se instituie festivitatea Balului de Anul Nou, sub auspiciile Casei Regale, la care erau uneori invitate si 2.500 de persoane.BUCATE. Ce punea, insa, romanul obisnuit pe masa din ziua Nasterii Domnului? In veacul al XIX-lea - ca si de demult, ca si acum - la loc de cinste se aflau "porcariile", adica bucatele pregatite din carne de porc. De la Ignat pana de Ajun, gospodinele nu mai pridideau cu umplutul caltabosilor, fiertul si afumatul suncilor, aromatul carnatilor si, mai apoi, infasuratul sarmalelor. Asudau framantand cozonacii, dar gateau cu acelasi elan placintele, sarailii si baclavale. Tot la vremea asta, incep a se vinde si prin Bucuresti "vinul de Champagne" si "socolata", branzeturile frantuzesti de lux, iar prin cuhnii se pregatesc mancaruri rafinate - frantuzesti, nemtesti, italienesti - dupa retete culese de prin cartile de bucate, care se tipareau si se cumparau cu un tot mai mare interes. Din cateva dintre aceste carti ale veacului al XIX-lea am facut si noi, pentru dumneavoastra, un florilegiu de retete de cozonac, spre a aduce in timpul prezentat aroma de neconfundat a vremurilor tihnite de-atunci.

Cozonaci 1841
Ia trei oca de faina, faci plamadeala cu o litra de drojdie de bere si cu una litra de lapte, puind si trei oua intregi, lasi de dospeste frumos si pui doua litre si jumatate de lapte, 18 oua intregi, trei litre de unt topit si sarea trebuincioasa si, framantandu-l pana ce se desprinde de mani; apoi il lasa de dospeste frumos si, dupa ce au dospit bine, intoarce aluatul, il mai lasa putin de sede, pe urma, facand cozonaci, ii ungi cu galbanus de ou si-i da la cuptori. M. Kogalniceanu si C. Negruzzi, "200 retete cercate de bucate, prajituri si alte trebi gospodaresti", Iassi, Cantora Foaiei Satesti, 1841.

Cozonaci 1865
Ia 100 dramuri de unt caldicel, o oca de lapte tot caldicel, 4 oua, drojdie de bere ca o nuca topita in lapte, sare, si pui atata faina incat aluatul sa fie mult mai moale decat cel de pane; pe la jumatatea framantaturii adaogi putin zahar si stafide; framanti pana ce nu se mai lipseste aluatu de mani; apoi lasi de se dospesce; il asezi impletindu-l pe o tava unsa cu unt; ungi pe d’asupra cu galbinare de ou, si pui de se coace intr-un cuptor cald. "Bucataria romana. Carte coprinzatoare de mai multe retete de bucate si bufet", Proprietar: Christ Ionnin, Bucuresci, Typographia Stephan Rassidescu, 1865.

Cozonaci 1871
Se iau 1200 gr., faina picluita si 150 gr., unt proaspat amestecat bine; se pun 9 galbenusuri de ou si 3 oua intregi, si frecandu-le cu o lingura de drojdie de bere, se face plamadeala la o parte a vasului, apoi se pune razatura de la o lamaie, 30 gr., apa de flori, 180 gr., zahar pulverizat si sarea trebuitoare, si se bat cu lingura bine; apoi se amesteca restul fainei si se bate foarte bine. In acest timp formele fiind unse cu unt bine, se toarna aluatul in ele pe jumatate, se lasa sa dospeasca pana ce se umplu formele, apoi se pun in cuptor, care trebuie sa fie ars ca pentru cozonaci, si se pun formele in el umbland foarte incet. Aceste forme se fac de obicei mici. In aluat se pun, dupa voie, si stafide mici fara samburi.

Ecaterina Colonelu Steriade - Buna Menajeră, 1871

Simona Lazăr