Ascultă Radio Antena Satelor Live

O viaţă dedicată împletitului mireselor

O femeie din Oaş care duce mai departe tradiţia împletitului mireselor după obiceiuri vechi de sute de ani, cu unice cununi de până la 15 kilograme, va primi titlul de Tezaur Uman Viu din partea Ministerului Culturii.

O viaţă dedicată împletitului mireselor
Foto: Foto: Nunta, de Ioan Măric

05 Iulie 2024, 18:28

Viorica Puţi din Bătarci devine astfel recunoscută la nivel naţional pentru meşteşugul pe care l-a învăţat şi încearcă să îl transmită mai departe noilor generaţii.

Viorica Puţi s-a născut în 1970 în oraşul Oraviţa din judeţul Caraş-Severin. Părinţii ei sunt oşeni din Bătarci, dar atunci munceau la mină, iar când mătuşa Viorica a împlinit 5 ani, familia s-a reîntors în Oaş. A început de mică să facă împletituri, a învăţat de la o bătrână din sat, de la mătuşa Onica Ana, iar prima persoană pe care a împletit-o a fost chiar sora ei, Maria, de Bobotează.

'Când am fost la vârsta de vreo 14 ani am început cu coselele (cusutul cămăşilor - n.r.) şi pe urmă cu mirese. Când eram copii mici, pe la 10 ani, ne-am jucat, s-o fac pe sora mea, să fac altă vecină. Până la urmă am ajuns ca să le fac pe fete. La noi în comună erau multe femei, dar nu multe s-au ocupat cu mirese, pentru că au avut mult de lucru. Mie mi-a plăcut foarte mult. Cine a zis, hai să facem. Pe urmă, lumea m-a cunoscut, am ajuns la vârsta asta... Mai sunt femei care fac, dar doar pentru ele, în familie. Femeile la noi în sat în tare loatre, toată lumea fă mărgele, lucrează cu mărgele. Eu am şi avut timp mai mult, sunt femei care au gospodărie foarte mare. Eu am zis ori gospodărie, ori de astea, nu se poate cu de toate', a povestit Viorica Puţi pentru AGERPRES.

Împletitul părului unei mirese şi aranjarea mărgelelor durează mai bine de patru ore, în funcţie de cât de bogat este părul fetei.

'O mireasă se face în patru-cinci ore, depinde părul cât e de lung şi cât de bogat. Împletitul cam vreo două ore, pe urmă împodobitul durează. Totdeauna trebuie fix împărţit părul în două, să iasă cărare pe mijloc, pe nas ziceau părinţii noştri. Trebuie să fie cel mai drept şi egal tot. Împletitul e ca să stea părul frumos. Oarecând fetele nu aveau chischineauă (baticuri - n.r.) şi se împleteau mai mult cu flori de câmp, de Rusalii, de Sânpetru, de Sfântă Mărie. Femeile să îmbrăcau numai cu ce îşi făceau ele. Atunci, părul ca să fie frumos îl împleteau şi puneau flori. Acum nu prea îşi fac cu flori, câte o fetiţă îşi mai face, dar nu ca oarecând', a spus mătuşa Viorica.

Ea aranjează câteva zeci de mirese într-un an, în special în a doua jumătate a lunii august, când e sezonul nunţilor, iar câteodată se aglomerează, astfel încât trebuie să facă şi şapte mirese într-o zi.

'În ziua de Sfântă Mărie am de obicei cele mai multe, câte şapte pe zi. Părul se împleteşte cu o zi înainte şi se lasă şi se termină mireasa a doua zi dimineaţa, ca să poţi să le faci pe toate, că durează mult, cununa se pune la sfârşit', a explicat meşterul popular.

Mărgelele şi le procură de la târguri de profil care se ţin în special în zona Oaşului. Modelele cununelor diferă de la sat la sat, în unele fiind cu multe culori iar în altele mai spre negru.

'Noi suntem din comuna Bataci, dincolo de Tarna, şi pe ele tot, femeile nu s-au pregătit să facă. La Turţ e alt obicei, la Gherţa Mare e alt obicei, în Gherţa Mică e altul, Cămărzana e altul. Acestea au mai pe negru. Ale noastre şi din Turţ îs cele mai deschise cununi şi mai înflorate. Unde ne-am dus, a noastre au fost cele mai frumoase pentru că sunt tare înflorate - roşu, albastru, verde, galben, ce-a fost mai frumos. Acolo la ei e mai mult pe negru. Aşa e obiceiul, aşa fac. A noastră cunună nu-i grea, are vreo două kilograme. Alea de pe acolo sunt grele, au şi 10-15 kg, tare mult. Noi când eram mirese eram îmbrăcate de joi seara până duminică dimineaţa', a spus Viorica Puţi.

Dacă hainele mai suferă modificări, în funcţie de preferinţele actuale ale oşenilor, esenţa obiceiului rămâne la fel de puternică.

'Hainele sunt modificate mult, dar tradiţia merge mai departe mai ceva ca oarecând. Hainele se fac mai zorzonate, mai ţânţălate. Eu nu umblu aşa. Eu le fac pentru că sunt croitoreasă de meserie, dar eu nu umblu aşa. Eu pentru mine fac aşa, mai simplu. Dar fetele, miresele, cele mai multe sunt înzorzonate. Tradiţia merge cum era mai demult. Oamenii îs plecaţi, e greu, dar când sunt sărbători, toţi se întorc acasă. Bărbatul meu are şase fraţi, noi suntem cinci fraţi, din toate ţările au venit acasă şi am făcut o nuntă ca-n poveşti', a subliniat aceasta.

Mătuşa Viorica crede cu tărie că tradiţiile lor îşi au rădăcinile în cultura dacică. 'Eu zic că noi ducem tradiţia de la daci, pentru că nu sunt gaci numai la noi în zonă. De la ei e rămasă. Şi podoabele astea, mai demult se spunea că nu au mărgele numai femeile care îs avute, care lucră să îşi facă. Dacă nu lucri, de unde să ai? Pe primul loc e munca, de zori până noaptea'.

Întrebată dacă se va pierde vreodată această tradiţie, în condiţiile în care este un proces greu, mătuşa Viorica răspunde răspicat şi ferm: 'N-are cum, nu-i voie!'.

'Doamne fereşte să se piardă! E un lucru foarte - foarte frumos, nu ştiu cum să spun. Pe lume, cea mai frumoasă meserie este să îmbraci mireasa, să o dezbraci, să le faci pe fete fericite. La început am plâns, acum nu mai am treabă. Mă duc când se duc miresele la cununie, acum nu mai am emoţii, m-am obişnuit cu toate. Am o nepoţică care de când a fost micuţă a stat pe lângă mine. Părinţii ei au fost prin Portugalia şi am învăţat-o, ştie foarte bine să facă, dar acum nu-s acasă, sunt în Londra. Eu am vrut şi aş vrea să ducă mai departe tradiţia asta nora mea. Ei stau în oraş, s-a implicat, îi place, dar cu serviciul, oraşul... După mine, cred că nepoţica va rămâne, e tânără, are 23 de ani. Sunt fete care vin şi întreabă: 'Mătuşă, cum se face asta?'. Că sunt şi steaguri la nuntă, şi steagurile le pregătesc. Încet se învaţă. Sunt curioase, vor să ştie. Tradiţia merge mai departe încă la noi în zonă şi mă gândesc că până trăiesc eu mai merge. Apoi vedem...', a concluzionat meşterul popular.

În cadrul celei de-a XII-a ediţii a Programului 'Tezaure Umane Vii', la recomandarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, meşterul popular Viorica Puţi în domeniul împletitoare de mirese din Ţara Oaşului, localitatea Bătarci, judeţul Satu Mare, va primi titlul onorific de Tezaur Uman Viu. AGERPRES

Sânzienele sau Drăgaica – sărbătoare magică a verii
Traditii, datini, obiceiuri 22 Iunie 2025, 11:44

Sânzienele sau Drăgaica – sărbătoare magică a verii

Sânzienele, cunoscute în unele zone și sub numele de Drăgaica, reprezintă una dintre cele mai vechi și misterioase sărbători...

Sânzienele sau Drăgaica – sărbătoare magică a verii
Solstițiul și tradițiile românești din mijlocul verii
Traditii, datini, obiceiuri 21 Iunie 2025, 11:38

Solstițiul și tradițiile românești din mijlocul verii

Solstițiul de vară, care are loc în jurul datei de 21 iunie, marchează cea mai lungă zi a anului și începutul verii...

Solstițiul și tradițiile românești din mijlocul verii
„Multiculturalitate şi gastronomie tradiţională în Dobrogea”
Traditii, datini, obiceiuri 20 Iunie 2025, 15:29

„Multiculturalitate şi gastronomie tradiţională în Dobrogea”

„Multiculturalitate şi gastronomie tradiţională în Dobrogea” - un proiect de promovare a patrimoniului gastronomic multietnic...

„Multiculturalitate şi gastronomie tradiţională în Dobrogea”
Tabără educativă de Toacă pentru copiii pasionați de tradiții
Traditii, datini, obiceiuri 17 Iunie 2025, 18:12

Tabără educativă de Toacă pentru copiii pasionați de tradiții

Muzeul Golești va deveni, în perioada 30 iunie - 4 iulie, locul unde tradiția se întâlnește cu educația, printr-o tabără...

Tabără educativă de Toacă pentru copiii pasionați de tradiții
Paparudele – Dansul ploii și chemarea fertilității
Traditii, datini, obiceiuri 07 Iunie 2025, 22:13

Paparudele – Dansul ploii și chemarea fertilității

Paparudele reprezintă un ritual străvechi românesc cu rădăcini precreștine, practicat în special în regiunile sudice și...

Paparudele – Dansul ploii și chemarea fertilității
Caloianul – Obiceiul străvechi al chemării ploii
Traditii, datini, obiceiuri 05 Iunie 2025, 21:47

Caloianul – Obiceiul străvechi al chemării ploii

Obiceiul Caloianului este una dintre cele mai vechi și spectaculoase practici rituale din folclorul românesc, strâns legată...

Caloianul – Obiceiul străvechi al chemării ploii
Moșii de Vară
Traditii, datini, obiceiuri 04 Iunie 2025, 16:03

Moșii de Vară

În tradiția românească, pomenirea morților de Rusalii este un moment profund spiritual, cunoscut sub numele de Moșii de Vară....

Moșii de Vară
Tradiții românești de Rusalii
Traditii, datini, obiceiuri 04 Iunie 2025, 15:57

Tradiții românești de Rusalii

Obiceiul de Rusalii este unul dintre cele mai importante și spectaculoase obiceiuri din tradiția populară românească, cu...

Tradiții românești de Rusalii