Ascultă Radio Antena Satelor Live

Alergatul prescurii și împușcatul cocoșului, în ziua de Paști

În zilele Postului cel Mare. Lung drum. Drum lung de la Bucureşti la Densuş, locul unde speram să regăsim o emoţie veche, dinaintea unui monument unic. Urcăm pe aleea ce duce la biserică, printre prunii şi merii abia zbucniţi în floare. E duminică şi toate sufletele satului sînt adunate între zidurile de piatră netezită de istorii...

Alergatul prescurii și împușcatul cocoșului, în ziua de Paști

Articol de Simona Lazăr, 14 Aprilie 2023, 00:00

“Fără pereche în toată româ­nimea”... Cu asemenea cuvinte exprima Nicolae Iorga admiraţia lui pentru Biserica “Sfîntul Nicolae” din Densuş. Biserică a cărei construcţie istoricul o plasa prin veacul al XVI-lea. Arheo­logii şi medievaliştii din România şi din lume, care au cercetat monumentul, nu s-au pus încă de acord cu privire la începuturile construcţiei – oricum o datează cu mult înainte, poate prin veacurile XIV, X sau chiar IV-V –, fiind ridicată pe temeliile unor construcţii încă mai vechi.

Iniţial, fusese un monument fune­rar dedicat generalului roman C.P. Longinus. Pe pietrele care “compun” biserica, poţi citi şi azi vechi inscripţii romane. Longinus fusese luat prizonier de către regele dac Decebal. Pentru ca acesta să nu-l forţeze pe Traian ca, în schimbul său, să îşi retragă armata la sud de Dunăre, Longinus s-a sinucis. În se­colele II-III, pe locul mo­numentului funerar s-a ridicat un templu dedicat zeului Marte. După toate probabilităţile, două sau trei veacuri mai tîrziu (secolele IV-V), acesta a fost transformat în bi­se­rică creştină. După unele opinii, această bise­rică ar fi fost ridicată de goţi, în ­veacul al IV-lea.

Nu doar istoria aceasta (controversată, pe alocuri) aduce unicitate monumentului, ci şi structura lui arhitecturală. Este compusă dintr-un naos pătrat, cu o absidă semicirculară poziţionată la sud-est, unde se află altarul. Masa altarului este, de fapt, un bloc de piatră adus de la Ulpia Traia­na Sarmizegetusa. În exterior, pro­naosul – de formă rectangulară –, este unic prin faptul că nu are acoperiş. Tot exterioară bisericii este şi “tainiţa” sau ascunză­toa­rea, care avea dublu rol: de adăpost în vremuri de restrişte (război, invazii) şi de spaţiu pentru depozitarea proviziilor.

Pictura de secol XV, de factură bizantină, îm­bracă cei patru stîlpi de piatră care susţin bolta, în interior. Pictorul a venit de peste munţi, din Ţara Românească, se numea Ştefan, iar vi­ziunea lui – deşi are ca pornire canonul bizantin – este una personală: sfintele şi sfinţii sînt îmbrăcaţi în port popular românesc, cu ii şi bluze cusute cu ar­nici, cu catrinţe şi iţari.

Reprezentarea Sfintei Treimi (de la Densuş) este una dintre cele mai frumoase picturi ale ortodoxiei, iar după părerea monahului Daniel Stoenescu (fost preot la Densuş, astăzi episcop al românilor din Banatul Sîrbesc) e mai veche cu cîteva decenii decît mai cunoscuta icoană a lui Rubliov de la Zagrosk, de lîngă Moscova (datată 1425), cu care se întrece în frumuseţe.

Ne aplecăm şi noi genunchii, precum cnezii din vechime, în faţa Treimii sacre de la Densuş. Dumnezeu-Tatăl ţine mîinile pe umerii lui Iisus, în vreme ce Duhul Sfînt coboară în chip de porumbel. În biserică, ţăranii locului ascultă, în smerenie, predica. O mînă ni se aşază pe umăr. Tresărim... Ne regăsim, în cimitirul bisericii, ­printre străbuni şi pîlcuri de toporaşi, cu bătrînul Ion Moca. Densuşean.

Despre biserică, bătrînul ştie că “s-ar fi construit în anul 105. Era un templu, şi-apoi l-au făcut biserică şi de atunci e singura biserică de la noi din sat”. “Cînd eram eu copil” – începe a ne povesti – “acu’ vreo 80 de ani, ţineam postul cît era de lung. Părinţii nu ne dădeau să mîncăm de frupt. Nu se făceau jocuri, nici distracţii, ca acuma... Cînd se apropia Învierea, se colecta grîul de la oameni şi se coceau «paştile» la cetăţeni acasă. Se duceau la biserică miercuri seara şi joi era slujba pentru ele. Duceau oamenii la biserică o pîine din asta şi vin, că şi vinul intra în biserică. Vineri seara veneam la slujbă, iar sîmbătă fiecare se pregătea de Paşti: tăia mielul... La miezul nopţii se făcea slujba de Înviere, iar duminică di­mineaţă se împărţeau «paştile», să aibă fiecare la copii, că unii aveau vite, pe deal, şi trebuia să le ducă şi ălora, acolo...” La prînzul de Paşti, tot gospodarul punea pe masă: “supa de miel ori de pasăre, prăjiturile, cozonacii şi vinul; ca şi pe la alţii”. Ce-au den­suşenii numai al lor? “Un obicei cu un cocoş...”

Obiceiul ni-l desluşeşte Sorin Dumitru Ştefoni. Îl ştie bine, căci, la iniţiativa lui, acum vreo 17 ani a început a se face din nou. “În prima zi de Paşti, la noi e obiceiul să se facă «alergatul prescurii» şi «împuşcatul cocoşului». Se fac două tabere de «flăcăi» şi e un fel de concurs între ele. Locuitorii se strîng în vatra satului şi dau prescura uneia dintre echipe, în vreme ce cealaltă se duce în capătul satului. Prima echipă va mînca prescura (pîine dospită) pregătită de gospo­di­nele din sat cu cîteva zile înainte ( pîinea e tare şi nu-i deloc uşor s-o mănînce), iar cea de a doua echipă va alerga spre biserică, unde e şi vatra satului. Dacă termină întîi cei cu prescura, atunci ei sînt cîşti­gă­to­rii. Dacă ajung întîi cei cu alerga­tul, ei cîştigă”. Drept recompensă, cîş­ti­gă­to­rii primesc un cocoş. Şi-aici în­ce­pe cea de a doua parte a obiceiului, pentru că acest cocoş nu se-mparte între membrii echipei, ci-l primeşte acela care poate să-l împuşte. “E destul de dificil, pentru că se leagă cocoşul cu o sfoară de picior şi capătul sforii e legat de un copac. Cocoşul se mişcă, se zbate şi trebuie să-l nimereşti. Localnicii îşi dovedesc astfel măiestria în mînuirea puştii, sub suprave­gherea pădurarului şi sub privirile spectatorilor”.

Simona Lazăr

Etichete : top reportaj
"Hramul satului de lăsata Secului" la Urluiești
Traditii, datini, obiceiuri 10 Noiembrie 2023, 16:10

"Hramul satului de lăsata Secului" la Urluiești

Sărbătoarea de Lăsatul Secului pentru Crăciun va avea loc duminică, 12 noiembrie, doar pe Valea râului Topolog, la granița...

"Hramul satului de lăsata Secului" la Urluiești
Tradiţiile momârlanilor din zona Uricani, promovate de tineri
Traditii, datini, obiceiuri 03 Noiembrie 2023, 11:14

Tradiţiile momârlanilor din zona Uricani, promovate de tineri

Tradiţiile momârlanilor din oraşul Uricani şi localităţile din zonă vor fi promovate printr-un nou proiect cultural.

Tradiţiile momârlanilor din zona Uricani, promovate de tineri
La Craiova s-a deschis cea de-a XLIV-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari
Traditii, datini, obiceiuri 27 Octombrie 2023, 12:21

La Craiova s-a deschis cea de-a XLIV-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari

Târgul Meşterilor Populari, ajuns la cea de-a XLIV-a ediţie, s-a deschis, vineri, la Craiova, reunind circa 50 de meşteri,...

La Craiova s-a deschis cea de-a XLIV-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari
"Hai la Focul lui Sumedru", la Muscel
Traditii, datini, obiceiuri 23 Octombrie 2023, 10:45

"Hai la Focul lui Sumedru", la Muscel

Sub acest îndemn au loc la Câmpulung Muscel manifestările dedicate sărbătorii de Sfântul Dumitru.

"Hai la Focul lui Sumedru", la Muscel
Tradiții și gastronomie locală de pe Valea Târnavelor, de pe Valea Hârtibaciului și din Țara Secașelor
Traditii, datini, obiceiuri 20 Octombrie 2023, 13:30

Tradiții și gastronomie locală de pe Valea Târnavelor, de pe Valea Hârtibaciului și din Țara Secașelor

Muzeul ASTRA organizează în acest sfârșit de săptămână evenimentul Tradiții și gastronomie locală de pe Valea Târnavelor, de...

Tradiții și gastronomie locală de pe Valea Târnavelor, de pe Valea Hârtibaciului și din Țara Secașelor
200 de ani de existența a cehilor în Banat
Traditii, datini, obiceiuri 25 Septembrie 2023, 02:33

200 de ani de existența a cehilor în Banat

Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti împreună cu Ambasada Cehiei la București și Uniunea Cehilor din România vă invită...

200 de ani de existența a cehilor în Banat
"Boiu-traditii si obiceiuri locale"
Traditii, datini, obiceiuri 31 August 2023, 07:40

"Boiu-traditii si obiceiuri locale"

Sâmbătă 2 septembrie, în cadrul evenimentului naţional Noaptea Muzeelor de la Sate, în localitatea Boiu are loc prezentarea...

"Boiu-traditii si obiceiuri locale"
Târgul Cepelor, în Țara Codrului
Traditii, datini, obiceiuri 31 August 2023, 07:36

Târgul Cepelor, în Țara Codrului

Septembrie, Răpciune în calendarul popular, debutează cu cea mai importantă sărbătoare a Țării Codrului "Festivalul...

Târgul Cepelor, în Țara Codrului