Violența juvenilă și răspunderea penală a minorilor, în dezbatere publică. Ce spune legea și ce ar putea urma

Contextul dezbaterii este unul extrem de sensibil. O tragedie recentă petrecută în județul Timiș a șocat opinia publică și a generat o reacție fără precedent.

Peste 250.000 de persoane au semnat o petiție prin care cer modificarea legislației penale și scăderea vârstei răspunderii penale la 10 ani, în special pentru infracțiuni grave, precum omorul sau omorul calificat.

În acest context, avocatul Bogdan Matei a explicat ce prevede în prezent Codul penal în privința minorilor.

Potrivit articolului 113, copiii cu vârsta de până la 14 ani nu răspund penal, legea plecând de la prezumția absolută că aceștia nu au discernământ.

În cazul minorilor între 14 și 16 ani, situația este diferită: există o prezumție relativă de lipsă a discernământului, iar organele judiciare trebuie să demonstreze, prin probe și expertize, dacă minorul a avut capacitatea de a înțelege fapta comisă.

„Discernământul nu este o chestiune de vârstă, ci de capacitate psihică”, a subliniat Bogdan Matei. Acesta a arătat că doi copii de aceeași vârstă pot avea niveluri complet diferite de maturitate, influențate de educație, mediul familial și social sau experiențele de viață.

Avocatul a precizat că, dacă se dorește o schimbare reală a legislației, aceasta ar trebui să vizeze modul în care este analizat discernământul, nu neapărat stabilirea unei vârste fixe.

În opinia sa, o soluție ar fi extinderea posibilității de evaluare a discernământului pentru toți minorii sub 16 ani, prin expertize medico-legale și psihiatrice realizate de specialiști.

În dezbatere a fost adus și exemplul altor state europene. În majoritatea țărilor, precum Germania, Italia, Spania sau Austria, vârsta răspunderii penale este stabilită la 14 ani. Există însă și excepții, precum Anglia, Țara Galilor sau Elveția, unde aceasta este de 10 ani. În Scoția, vârsta a fost ridicată la 12 ani în 2021.

Bogdan Matei a atras atenția că minorii care comit infracțiuni nu ajung automat în penitenciar. Codul penal prevede o serie de măsuri educative și alternative, precum amânarea aplicării pedepsei sau condamnarea cu suspendare sub supraveghere. Scopul nu este pedepsirea dură, ci corectarea comportamentului și reintegrarea socială.

„Statul are suficiente mecanisme de control. Un astfel de caz trece prin mâna poliției, a procurorilor, a judecătorilor și a avocaților. Nu există riscul unor abuzuri generalizate”, a explicat avocatul.

Discuția a scos în evidență faptul că violența extremă în rândul minorilor nu este doar o problemă juridică, ci una profund socială.

Modificarea legii este cerută de o parte a societății, însă specialiștii atrag atenția că orice schimbare trebuie făcută cu responsabilitate, având în vedere atât protecția comunității, cât și interesul superior al copilului.