Două obiceiuri uitate: Iordănitul femeilor și Iordăneala flăcăilor
5 ianuarie - postul Bobotezei. 6 ianuarie - Boboteaza (sau Botezul Domnului). 7 ianuarie - Sfântul Ioan Botezătorul. Cele trei zile din debutul lunii ianuarie fac trimitere, fiecare în parte, la un râu sacru din tradiția ortodoxă: Iordanul, cel în care Sfântul Ioan l-a botezat pe Hristos. De la numele aceluiași râu se trag, se pare, și denumirile a două obiceiuri (azi uitate) din satele românești. Iordănitul femeilor și Iordăneala flăcăilor.
04 Ianuarie 2016, 21:31
Sărbătorile de iarnă se încheie o dată cu Sfântul Ion, la 7 ianuarie, zi plină de ritualuri, unele dintre ele vechi de când lumea. Indiferent de griji şi treburi, gospodarii nu uită ca la Sfântul Ioan să fie cât mai veseli şi binevoitori căci, aşa cum spune tradiţia, le vor merge toate din plin tot anul, iar necazurile vor sta deoparte. De altfel, multe dintre gospodăriile româneşti îl au ca patron pe Sfântul Ioan, mai ales în cele în care s-au născut prunci, icoana sfântului este aşezată la loc de cinste.
Iordănitul femeilor. Acesta este numele unui obicei ce are loc în ziua sau în noaptea de Sfântul Ion, o adevărată petrecere cu mâncare şi băutură la care sunt invitate să participe numai femeile. "După ce mâncau şi beau pe săturate, spunând că se «iordănesc», cântau, jucau şi chiuiau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe drum, unde îi luau pe sus pe bărbaţii ieşiţi întâmplător în calea lor şi-i duceau cu forţa la râu sau la o apă, ameninţându-i că îi aruncă dacă nu se răscumpără, de obicei cu o vadră de vin. Unele femei mergeau prin case şi-i stropeau cu apă pe cei pe care îi întâlneau. În unele sate, tinerele neveste erau integrate în comunitatea femeilor căsătorite printr-un ritual special, care cuprindea, printre altele, udatul cu apă la râu, lac, fântână." (Ion Ghinoiu – "Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român 2000")
Iordăneala flăcăilor. Acest obicei are loc la prânz, după ieşirea de la biserică. Mai mulţi flăcăi se strâng laolaltă şi stropesc cu agheasmă toţi creştinii care ies din biserică. Cei mai vânjoşi dintre ei ridică în braţe pe fiecare gospodar în parte, de trei ori, şi de abia apoi îl stropesc cu apă sfinţită. Flăcăii primesc bani, ce vor fi folosiţi la petrecerea ce se încinge seara. Preotul primeşte drept răsplată, pentru că s-a învoit să le dea flăcăilor căldăruşa de agheasmă, o pasăre sau chiar un purcel.
Ziua de Sfântul Ion este motiv de bucurie mai ales în Bucovina, pentru că în credinţa populară în această noapte se "botează" gerul, vremea devenind din ce în ce mai frumoasă şi mai caldă.
