Ascultă Radio Antena Satelor Live

Două RECORDURI MONDIALE la Năsăud, de Ziua Națională a Portului Tradițional (VIDEO)

Două RECORDURI MONDIALE pentru năsăudeni. 1) Cea mai mare mulțime de oameni îmbrăcați în costume populare, adunați în același loc. 2) Cel mai mare dans tradițional românesc. Totul s-a întâmplat de Ziua Națională a Portului Tradițional, într-un județ care e recunoscut în lume pentru frumusețea costumului tradițional, brodat cu mărgele și pentru pălăriile cu pene involte de păun.

15 Mai 2017, 13:12

Pentru a fi omologat cel dintâi dintre recordurile stabilite, nu era nevoie decât de 4500 de persoane care să îmbrace simultan costumul tradițional românesc. Dar numărul lor a fost două ori mai mare! 9506 de persoane au îmbrăcat duminică frumoasele piese ale portului popular din toată țara și s-au adunat pentru marea numărătoare!

„Oficial! Județul Bistrița-Năsăud a stabilit două recorduri mondiale, acreditate oficial de Guinness World Record! (...) Cred că aceste cifre spun totul! E oficial faptul că județul Bistrița-Năsăud este capitala mondială a românismului și a tradițiilor folclorice! Acest lucru este meritul fiecărui om al județului nostru și al tuturor celor care astăzi au deschis lada de zestre și au arătat lumii întregi că noi, aici, știm să ne prețuim țara, valorile, trecutul, prezentul și viitorul! Mă înclin în fața voastră, dragii mei, și sunt onorat să pot să scriu istorie alături de dumneavoastră, cei mai minunați oameni de pe acest pământ!”, a fost reacția de pe Facebook a președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, după înmânarea certificatelor.

La evenimentul de la Năsăud, prin care s-a marcat și Ziua națională a portului tradițional, au fost prezente, pe lângă simpli cetățeni, ansambluri folclorice din toate primăriile județului Bistrița-Năsăud, dar și din județele Covasna, Galați, Hunedoara, Maramureș, Teleorman, Cluj, Sălaj și din municipiul București. Eforturilor conjugate ale diferitelor instituții și asociații dedicate culturii noastre tradiționale li s-au alăturat până și turiștii care au venit special la eveniment (unele agenții de turism au anunțat programe dedicate pentru vacanțe de o zi sau două) sau au tranzitat Năsăudul în drum spre Maramureș.

Două recorduri mondiale năsăudene. Au îmbrăcat iile cusute de mâna lor

Romani de toate varstele si din toate colturile tarii au vrut sa arate lumii ca aceasta este "patria costumului popular". Au avut insa de respectat niste reguli: fara modificari sau stilizari proprii, fara genti si pantofi moderni. Fiecare persoană „numărată” pentru omologare a trebuit să fie verificată și din punctul de vedere al autenticității costumului purtat. „Trebuie sa ne asiguram ca toata lumea e imbracata corect, cu costum intreg, fara sa trisam, fara haine moderne. Dupa ce ne asiguram ca avem o numaratoare corecta, trebuie sa stam 5 minute in haine traditionale. Pentru celalalt record, pentru dans, trebuie sa ne asiguram ca e un dans traditional romanesc” - declara Parvin Patel, reprezentantul Guisess Book la acest eveniment.

„Am venit la acest eveniment din Brașov, îmbrăcată într-o ie cusute de mâna mea. Fiica și nepoata mea poartă ii vechi, care au aparținut mamei mele și care au o lucrătură unică. Eu am ales să îmbrac cămașa pe care am cusut-o în șezătorile pe care le organizăm la fiecare sfârșit de săptămână la la Biblioteca Județeană sau în satele și orașele județului” - a declarat pentru Antena Satelor dna Maria C. Asemeni dânsei, multe alte participante la „urnirea” recordului mondial au ales să-și coase singure iile, în șezători itinerante care se desfășoară în județe precum Brașov, Covasna, Sibiu și chiar în București.

Două recorduri mondiale năsăudene. Satul care coase pentru designeri români și străini

Tot cusute de mâna lor erau și piesele de costum tradițional purtate de Virginia Linul - celebră creatoare de costume populare - și fiicele ei. În satul năsăudean Salva, Virginia Linul și-a transformat propria casă într-un muzeu al tradițiilor din zonă, cu sute de exponate reprezentând atât piese de costum (vechi, cusute de înaintașele sale - noi, cusute de femeile din famila ei), cât și obiecte de tehnică populară, cele mai multe legate de tors, țesut și cusut.

Vrednicia femeilor din Salva este demult cunoscută și apreciată în toate colțurile lumii. Frumoasele lor motive tradiționale, cusute chiar de mâinile lor, împodobesc azi piese vestimentare create de mari designeri români și străini.

În 2011, meșterul popular Virginia Linul, fiicele și vecinele ei au cusut timp de șase luni pentru designerul francez Philippe Guilet, care a prezentat colecția „100%.RO” atât pe podiumurile Grand Palais, la Paris, cât și la București și în alte capitale europene. Virginia Linul ne mărturisea că la întâlnit pe designerul francez la unul dintre evenimentele organizate de Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Impresionat de lucrătura cu mărgele a costumului de pe valea Sălăuței, acesta i-a propus imediat o colaborare. 31 de piese de costum 100%.RO au făcut înconjurul planetei.

Tot meșterițele de la Salva au lucrat și cu designerii români, în urma colaborării cu Liza Panait, de exemplu, piese vestimentare cu elemente tradiționale năsăudene au ajuns să fie purtate de multe vedete din România.

Nu e de mirare, deci, că le-am regăsit pe femeile din familia Linul printre organizatorii evenimentului din acest weekend: „Am trăit o zi istorică, am fost o zi români adevărați și am trăit românește. Trebuie ca lumea întreagă să știe, și românii noștri să știe asta: că avem un port popular românesc și un joc unic în lume, cu care ne putem mândri și se cuvine să le punem în valoare.”

Două recoduri mondiale năsăudene. Jocul la runc

Dacă pentru portul tradițional s-au aflat... doar 9.500 de persoane care să-l poartă, în dans s-au prins de mână este 10.000 de oameni, căci au fost acceptați și aceia care nu aveau costumul complet, dar era obligatoriu să aibă câteva elemente de costum. Ceol ai vârstnic om care a intrat în joc avea peste 90 de ani, cel mai tânăr doar... 4 luni, fiind purtat în brațe de părinți. Oamenii au dansat jocul numit „roata de la runc”, un dans specific zonei, în care s-au învârtit mai mult de 5 minute (condiție esențială pentru ca jocul să fie omologat de Cartea Recordurilor).

„Ne-a făcut mare plăcere să fim aici, alături de toată această mulțime de oameni care apreciază tradiția adevărată”, ne-a declarat Elena Costescu, o excursionistă care a ales unul dintre pachetele turistice cu un popas de câteva ore în „patria costumului popular românesc”. „A fost emoționant să participăm și nu doar să privim de pe margine cum ceva înălțător se înfăptuiește”.

Mulțimii venite din toată țara i s-au alăturat oficialitățile locale, îmbrăcate de asemenea în straie tradiționale, dar și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, secretarul de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale, Alexandru Pugna - cunoscut interpret de folclor al acestei zone, secretarul de stat în Ministerul Turismului, Bogdan Tomoiagă, europarlamentarul Victor Negrescu, deputați și senatori din județul Bistrița-Năsăud și din alte colțuri ale țării.

Ziua Portului Popular în Țara Năsăudului a fost organizată de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Primăria Orașului Năsăud, în parteneriat cu Ministerul Culturii și Identității Naționale și Ministerul Turismului. Printre colaboratori se mai numără Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Inspectoratul Școlar Județean, Centrul de Informare și promovare Turistică Năsăud, Casa de Cultură Năsăud, Asociația „Produs în Bistrița-Năsăud”, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Turism în Bistrița-Năsăud” și Complexul Muzeal Județean.

{youtube}https://www.youtube.com/watch?v=Ot0PlytnrhE{/youtube}

Neamţ: Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ găzduieşte a şasea ediţie a „Grădinii cu ii”
Traditii, datini, obiceiuri 22 Iunie 2024, 10:09

Neamţ: Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ găzduieşte a şasea ediţie a „Grădinii cu ii”

Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ găzduieşte, duminică, a şasea ediţie a 'Grădinii cu ii', eveniment care pune în valoare...

Neamţ: Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ găzduieşte a şasea ediţie a „Grădinii cu ii”
Încă un titlu de Tezaur Uman Viu pentru Căluşul din Dolj
Traditii, datini, obiceiuri 21 Iunie 2024, 09:50

Încă un titlu de Tezaur Uman Viu pentru Căluşul din Dolj

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj anunţă cu bucurie şi mândrie cel de-al doilea...

Încă un titlu de Tezaur Uman Viu pentru Căluşul din Dolj
Hrană şi adăpost în lumea muntelui. Vernisaj şi ateliere în sectorul Păstorit din Muzeul ASTRA
Traditii, datini, obiceiuri 20 Iunie 2024, 12:56

Hrană şi adăpost în lumea muntelui. Vernisaj şi ateliere în sectorul Păstorit din Muzeul ASTRA

Muzeul ASTRA organizează în week-end-ul 22-23 iunie, între orele 11,00 - 17,00, un nou eveniment cu specific pastoral, în...

Hrană şi adăpost în lumea muntelui. Vernisaj şi ateliere în sectorul Păstorit din Muzeul ASTRA
Tradiții: Semnificația Rusaliilor
Traditii, datini, obiceiuri 20 Iunie 2024, 12:27

Tradiții: Semnificația Rusaliilor

Creştinii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc, astăzi, Coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor lui Iisus Hristos,...

Tradiții: Semnificația Rusaliilor
Concurs de croşetat viteză, la Reduta
Traditii, datini, obiceiuri 14 Iunie 2024, 09:59

Concurs de croşetat viteză, la Reduta

Concurs de croşetat viteză, în 18 iunie, la Centrul Cultural Reduta. Este provocarea în care sunt aşteptaţi participanţii la...

Concurs de croşetat viteză, la Reduta
Târg de produse tradiţionale şi ateliere de creaţie pentru copii la Ministerul Agriculturii, în acest weekend
Traditii, datini, obiceiuri 31 Mai 2024, 12:20

Târg de produse tradiţionale şi ateliere de creaţie pentru copii la Ministerul Agriculturii, în acest weekend

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) organizează în acest weekend, în curtea instituţiei, un târg de produse...

Târg de produse tradiţionale şi ateliere de creaţie pentru copii la Ministerul Agriculturii, în acest weekend
Traditii, datini, obiceiuri 24 Mai 2024, 23:25

„Jucatul nunții cu 12 colaci” și alte obiceiuri din Lunca Prutului de Jos

Călătorind peste apa Prutului, în zona „luncii” care precede vărsarea acestui râu-graniță în apele Dunării, aveam să...

„Jucatul nunții cu 12 colaci” și alte obiceiuri din Lunca Prutului de Jos
Tăiatul Paştilor este un obicei foarte vechi, păstrat în localitatea Aghireş din judeţul Sălaj
Traditii, datini, obiceiuri 04 Mai 2024, 09:19

Tăiatul Paştilor este un obicei foarte vechi, păstrat în localitatea Aghireş din judeţul Sălaj

Tăiatul Paştilor este un obicei foarte vechi, păstrat în localitatea Aghireş din judeţul Sălaj. Bărbaţii se adună la biserica...

Tăiatul Paştilor este un obicei foarte vechi, păstrat în localitatea Aghireş din judeţul Sălaj