În România... de Ignat
De Ignat, în ziua sacrificiului, tradiția cere o pomană, pomana porcului, un recital culinar, în (același) timp ce popa cere amarnic și neîndurător post!
Articol de Simona Lazăr, 20 Decembrie 2023, 11:37
La bunatatea asta bucovineasca, vinul cel mai potrivit ar fi unul din seria destul de subtire a rosiilor romanesti ceva mai usoare, sa nu astupe suculentele carnii. Si sunt destule relicve ramase din necunoscuta perioada prefiloxerica, ca o marturie delicata.
E vorba de Babeasca Neagra de Nicoresti, un vin mare in felul lui, dar bucuros sa se alature mesei noastre fara nici o ambitie, ca un prieten din copilarie, a carui stralucire vine mai ales din modestia si din consecventa (sau constiinta) unei valori exceptionale.
Divinitatile mostenite de la substratul autohton, trac si geto-dac, imprumutate si asimilate de la cultele greco-romane si orientale, dar si creatiile mitice stramosesti si romanesti, alcatuiesc un original panteon in care zeii imbracati in haine crestine si sfintii crestini imbracati in haine antice sau populare sunt ierarhizati in calendarul popular dupa rang, putere, varsta, atributii, grade de rudenie.
Acest panteon a avut marea sansa de a fi fost transmis de traditia orala in confruntarea lui bimilenara cu crestinismul.
Zeii panteonului carpatic isi fac si azi aparitia, in peisajul spiritual contemporan, li se acorda zile de celebrare si sacrificii sangeroase (porcul de Craciun, mielul la Sangeorz, berbecul la Samedru), sunt invocati pentru rezolvarea unor probleme presante ale oamenilor, precum alungarea secetei (Paparuda, Caloianul), aflarea ursitei (Sanvasai, Santandrei), casatoria fetelor (Maica Precesta, Sannicoara) etc. (dupa Ghinoiu)
